• În această perioadă, este foarte dificil să faci diferența între principalele trei amenințări legate de sănătatea ta, toate la fel de contagioase: răceală, gripă și infecția cu CoVID -19.
• Cu toate acestea, există câteva diferențe esențiale, care îți arată ce tip de infecție poți avea.
• Iată care sunt acestea, dar și care sunt miturile cel mai întâlnite privind afecțiunile de sezon.
Răceala, gripa și infecția cu noul coronavirus au simptome similare, de aceea devine uneori dificil să faci diferența între ele. Dar diferențele există, important este ca tu să reușești să monitorizezi foarte bine evoluția simptomelor pentru a ști exact ce tip de infecție ai contactat.
Răceala
Răceala poate fi cauzată de aproximativ 200 de viruși, însă, în majoritatea cazurilor, este vorba de rinovirusuri. Într-o mai mică măsură, răceala poate fi cauzată de coronavirusuri. Se crede că până la șase tulpini de coronavirus afectează omul, iar acestea pot cauza simptome ușoare sau moderate ale sindromului respirator sever acut, întâlnit mai ales în Orientul Mijlociu.
Alte posibile cauze ale răcelii sunt virusul parainfluenza (HPIV), adenovirusurile și virusul respirator sincițial (RSV). Aceste trei grupe de viruși pot cauza simptome ușoare la adulți și probleme respiratorii severe la copii, vârstnici și alte persoane cu sistemul imunitar compromis. Copiii născuți prematur, persoanele cu astm, cele care au boli de plămâni sau afecțiuni cardiovasculare au un risc mai mare de complicații precum bronșita sau pneumonia.
Răceala debutează treptat, la 1-3 zile de la contactul cu virusul. Primele simptome pe care le poți resimți sunt acelea de oboseală, durere în gât și congestie nazală, dureri ușoare de cap. Strănutul, răgușeala, tusea, senzația de mâncărime la nivelul scalpului, dureri de gât sunt și ele prezente, mai puțin febra, deloc caracteristică unei răceli. De altfel, lipsa febrei este un prim simptom care poate face diferența și te poate ajuta să afli ce ai, înainte de a contacta medicul de familie. Foarte important este și faptul că mucusul nazal își schimbă culoarea de la transparent, alb până la verde. Mai apoi, pot apărea iritații ale cavității bucale, o creștere a consistenței mucozității nazale și o paloare ușoară a pielii.
Simptomele răcelii dispar la interval de 7 zile de la prima manifestare. Răceala este la fel de contagioasă ca gripa, de aceea este foarte important ca, dacă ai răcit, să rămâi acasă, pentru a evita infectarea colegilor de muncă sau a celorlalte persoane din jurul tău sau să porți mască dacăe ste absolut necsar să te deplasezi. Menținerea unei igiene corespunzătoare, odihna suficientă și respectarea tratamentului impus de medicul specialist sunt cele mai bune soluții pentru a trece peste această afecțiune.
Atât gripa, cât și răceala au un mod de transmitere similar, prin tuse și strănut sau prin contact direct cu suprafețe contaminate.
Cea mai simplă modalitate de transmitere a răcelii sau gripei este de la o persoană la alta, atunci când acestea se află la o distanță mai mică de 1,8 metri. În general, virusul se transmite mai ales prin contactul cu picături din aer provenite de la persoane care tușesc, strănută sau vorbesc. Aceste picături pot ajunge pe gura sau nasul persoanelor din jur ori pot fi inhalate și ajung în plămâni. În cazuri ceva mai rare, virusul se ia la contactul cu suprafețele, urmat de atingerea gurii, a nasului sau a ochilor.
Persoanele bolnave sunt contagioase la 3-4 zile după debutul bolii, iar în cazul adulților sănătoși care s-au infectat, virusul poate fi transmis mai departe cu o zi înainte de apariția simptomelor și până la 5-7 zile după. Copiii și persoanele cu sistemul imunitar slăbit pot transmite virusul chiar la mai mult de șapte zile de la apariția primelor simptome.
Unele răceli, însă, pot dura până la trei săptămâni. Simptomele în sine nu sunt cauzate de infecție, ci de încercarea sistemului imunitar de a o elimina.
În cazul adulților fără boli cronice, răceala sau gripa poate fi tratată acasă. Excepție fac situațiile în care simptomele par a se agrava după primele două zile sau febra nu scade în urma administrării de medicamente antitermice.
Situațiile în care simptomele sunt intense (febră mare) și este vorba despre o stare generală proastă, care nu se îmbunătățește cu trecerea orelor sau zilelor necesită intervenția imediată a medicului. Indiferent de intensitatea simptomelor, copiii, bolnavii cronic, persoanele de peste 65 de ani, gravidele și lăuzele ar trebui să se adreseze medicului, deoarece pot apărea complicații chiar și în urma unei banale răceli.
Dar, dacă simptomele sunt specifice unei răceli ușoare și pacientul este adult fără boli cronice, aceasta poate fi tratată și la domiciliu, cu tratamente simptomatice în primele două zile, urmând a ne adresa medicului dacă simptomele se agravează sau febra nu cedează la medicamentele antitermice. În cazul în care simptomele sunt zgomotoase, cu febră mare, stare generală proastă, tuse productivă puternică sau alte simptome alarmante, ne vom adresa medicului imediat.
Semnele unei crize la adulți includ durere severă în piept, dureri de cap persistente și intense, dificultăți respiratorii, vărsături repetate, amețeală și stare de confuzie. Dacă apar astfel de simptome, este necesar să se apeleze 112.
Semne la copii că trebuie să mergi la urgență: dificultăți respiratorii sau respirație rapidă care nu dă semne de ameliorare, culoarea pielii albăstruie, deshidratare (fără urină mai mult de opt ore) și refuzul lichidelor, letargie și imposibilitatea unei interacțiuni normale, dureri în piept, stare de iritabilitate, dureri musculare severe (copilul nu merge), simptomele care se îmbunătățesc sau se agravează brusc, erupții cutanate însoțite de febră, convulsii, agravarea simptomelor în cazul copiilor cu afecțiuni cronice.
Gripă
De regulă, gripa este mai complexă și mai problematică decât răceala obișnuită, iar simptomele sunt mai intense.
Gripa este o afecțiune incredibil de contagioasă, provocată, în general, de trei virusuri gripale cu mai multe tulpini. Acestea sunt virusul A, B și C, acesta din urmă fiind într-o formă ușoară care nu cauzează epidemie. Există, însă, mai multe tulpini virale ale virusurilor gripale A și B, care duc la apariția epidemiilor anuale. Drept urmare, în fiecare an este produs un nou vaccin antigripal, ce combină trei tulpini ale virusurilor gripale A și B, care circulă cel mai frecvent în rândul populației.
Dacă ai mai avut gripă în trecut, corpul a produs deja anticorpii pentru acea tulpină a virusului. În cazul în care o viitoare gripă este similară celei pe care ai avut-o, organismul, prin celulele imunitare, poate preveni reinfectarea sau poate reduce din severitatea simptomelor. Foarte important de știut este că nivelul anticorpilor din organism scade în timp, astfel că vaccinarea periodică reprezintă principala măsură preventivă, doctorii recomandând-o mai ales pentru persoanele vulnerabile.
Astmul, diabetul, bolile neurologice sau afecțiunile cardiovasculare cresc riscul de infecție, iar sarcina, sau obezitatea pot intensifica simptomele.
Gripa se manifestă preponderent în sezonul rece, când apar epidemii de gripă, datorită răspândirii comunitare exponențiale. În acest sezon, virusul gripal A este cel mai contagios și cel care duce la cele mai grave simptome, în cazul asocierii cu alte afecțiuni deje existente.
Gripa se instalează brusc ca simptome, aceasta fiind o diferență clară între gripă și răceală. Gripa debutează cu febră de 39-40 de grade Celsius și stări de oboseală, pierderea apetitului, frisoane, tuse uscată, lăcrimarea ochilor, dureri puternice de cap, dureri oculare și roșu în gât. Pot, de asemenea, apărea dureri musculare și o stare generală de slăbiciune, manifestată prin dureri osoase și abdominale. Există inclusiv situații de gripă cu stări de greață și vărsături, diaree sau eczeme ale nasului sau buzelor.
În momentul în care apar primele simptome specifice gripei, pacientul trebuie să stea acasă și să contacteze medicul de familie, pentru a i se recomanda un tratament corespunzător. Atâta vreme cât pacientul strănută și tușește, este recomandat să rămână acasă, izolat.
Netratată sau netratată corespunzător, gripa poate duce la diferite complicații respiratorii, unele dintre ele foarte grave, mai ales pentru categoriile principale de risc: copii, bătrâni și pacienți cu afecțiuni medicale pre-existente. Astfel, sunt foarte posibile asocierile cardiace, dar și pneumonia, care poate urma ca o evoluție a infecției cu virusul gripal, în acest caz transpirațiile foarte abundente, în exces, și oboseala mare la orice minim efort fiind cele mai importante semnale de alarmă. Răceala nu poate duce la complicații mai grave, așa cum sunt pneumonia sau infecțiile bacteriene care necesită spitalizare.
Ca și în cazul răcelii, măsurile de igienă sunt foarte importante, din acest punct de vedere.
Vaccinarea antigripală poate fi o soluție pentru prevenirea infecțiilor cu virusul gripal A și B.
Simptomele gripei sunt foarte asemănătoare și infecției cu noul coronavirus, iar diferența între cele două este mult mai dificil de realizat.
Infecția cu Coronavirus
Deși pandemia cu SARS CoV-2 a trecut, infectarea este încă posibilă, iar cazurile sunt destul de numeroase. Infecția cu coronavirus poate fi ușor confundată cu gripa sezonieră. Simptomele sunt incredibil de asemănătoare, diferența fiind faptul că gripa sezonieră este produsă de virusul gripal A sau virusul gripal B, iar COVID-19 este produsă de infecția cu SARS CoV-2.
Infecție respiratorie acută, infecția cu coronavirus are tot un debut brusc al simptomelor, evoluția fiind extrem de rapidă. Tusea seacă, durerile în gât, febra și frisoanele sunt printre primele simptome manifestate, alături de diaree și vărsături, în unele cazuri. Dificultatea la respirație apare brusc, odată cu eventualele dureri în piept, oboseală la micile eforturi, gâfâială, rezistență minimă la mișcare.
De aceea, atunci când manifești simptome de gripă, există o singură soluție pentru a afla dacă afecțiunea de care suferi este gripă sezonieră sau COVID-19. Aceasta este testarea specifică RT PCR.
RT PCR este o testare care infirmă sau confirmă infectarea cu SARS CoV 2, evidențiind virusul prin amplificarea materialului genetic viral. Testarea se realizează prin exsudat nazal/ faringian sau nazofaringian.
Un test cu rezultat pozitiv arată că persoana are o infecție activă, pe care o poate răspândi. Acest tip de test evidențiază virusul chiar și la persoane fără simptome.
Tratamentele de răceală și gripă
Gripa și răceala pot necesita forme de tratament diferite (vezi mai jos), însă nu sunt recomandate antibioticele. Acestea sunt indicate doar la recomandarea medicului și numai pentru a trata complicațiile gripei (atunci când acestea apar) și nu gripa în sine.
În general, majoritatea cazurilor de gripă necesită consumul de lichide (apă, ceai, supe calde) și multă odihnă. Dacă infecția este severă sau dacă apar complicații, numai doctorul poate recomanda un medicament antiviral mai puternic sau un anumit tratament personalizat.
Pentru durere, sunt recomandate medicamente precum acetaminofen sau ibuprofen. Copiii și adolescenții nu ar trebui să ia aspirină, deoarece aceasta crește riscul de sindrom Reye, o afecțiune rară cu potențial letal.
Decongestionantele nazale sunt recomandate până la cinci zile. Folosirea îndelungată poate cauza congestia nazală și predispunerea către dependent. Acestea nu ar trebui folosite de copii mai mici de șase ani.
Sirop de tuse – poate fi luat de adulții fără afecțiuni cronice și de copii mai mari de patru ani.
Este, totuși, de evitat administrarea de medicamente cu aceeași substanță activă, în special în cazul copiilor, deoarece poate duce la supradoză.
Temperatura și umiditatea din cameră sunt importante: o temperatură de 20-23 de grade Celsius este potrivită, dar camera trebuie aerisită de mai multe ori pe zi. Umiditatea moderată poate ajuta la descongestionare și la reducerea tusei.
Cea mai eficientă modalitate de a preveni gripa este vaccinarea. Aceasta este recomandată tuturor persoanelor vulnerabile, începând de la vârsta de șase luni. Vaccinul reduce riscul de infecție, iar în cazul apariției gripei, reduce din severitatea simptomelor. În cazul persoanelor vulnerabile, vaccinarea antigripală reduce riscul de apariție a complicațiilor care ar putea necesita spitalizare.
Pentru răceală nu există un vaccin, însă cele mai la îndemână metode de prevenire a infectării sunt spălarea pe mâini cu apă și săpun și limitarea contactului cu persoanele bolnave și cu suprafețele infectate. De asemenea, menținerea sănătății sistemului imunitar, prin adoptarea unui stil de viață sănătos (marcat de activitate fizică moderată și o alimentație în care predomină fructele bogate în vitamina C și legumele precum ardeiul gras, broccoli sau conopida), este vitală.
Miturile afecțiunilor de sezon
Indiferent că vorbim de răceală sau gripă, vei întâlni la tot pasul persoane care cred în mituri medicale. Printre acestea:
„Gripa este o răceală mai serioasă”. Deși cele două boli au unele simptome asemănătoare, gripa nu reprezintă o formă superlativă de răceală, ci o afecțiune diferită. Gripa poate dura între 7 zile și trei săptămâni, poate fi prevenită prin vaccinare, în timp ce răceala trebuie „dusă pe picioare”, în contextul în care este dificilă crearea unui vaccin din cauza numărului mare de virusuri posibile ce o pot cauza.
„Nu poți da răceală ori gripă altora, dacă tu te simți bine”
Se crede că aproximativ 75% dintre persoanele infectate cu unul dintre virusurile ce cauzează răceala au simptome. Drept urmare, aproximativ 25% dintre persoane pot transmite boala, fără a fi conștiente de acest lucru. În cazul gripei, între 20 și 30% dintre persoane nu au simptome. Cu alte cuvinte, poți transmite virusul, deși nu știi că îl ai, mai ales în sezonul rece, când tindem să petrecem mai mult timp în interior, în apropierea altor persoane.
„Răcești dacă stai în curent, te prinde ploaia ori ieși în frig îmbrăcat subțire”
Atât gripa, cât și răceala pot fi contractate doar prin contactul direct cu virusul care le cauzează. Numărul mai mare de persoane răcite sau gripate în sezonul rece poate fi explicat prin faptul că tindem să petrecem mai mult timp în interior și aerisirea se face mai rar. Astfel, într-o aglomerație, la școală sau la locul de muncă, o persoană bolnavă poate infecta destul de ușor pe cei din jur.
„Dacă ești răcit sau ai gripă, ia antibiotice”
Atât gripa, cât și răceala sunt cauzate de virusuri, astfel că antibioticele, un tratament pentru infecțiile produse de bacterii, nu sunt utile. Totuși, antibioticele pot fi prescrise în cazul în care apare o complicație de natură bacteriană precum otita, bronșita, sinuzita sau pneumonia.
„Dacă ieși afară cu părul ud, vei răci”
Poate că ai auzit acest lucru în copilărie și l-ai spus și tu celor mici. Similar situației în care ieși îmbrăcat subțire, nici dacă ai părul ud nu ai o probabilitate mai mare de a răci. Este nevoie să intri în contract cu o persoană bolnavă sau să atingi o suprafață contaminată pentru a te infecta. Pe de altă parte, expunerea constantă la temperaturi reduse poate reduce puterea sistemului imunitar, într-o oarecare măsură, făcând o persoană mult mai susceptibilă la infecții de orice natură, nu doar virale.
„Te însănătoșești dacă mănânci supă de pui”
Supa de pui caldă calmează gâtul iritat și hidratează organismul, însă nu există o bază științifică ce poate să confirme că ar reduce numărul de zile necesare recuperării sau că ameliorează febra, durerea ori slăbiciunea fizică.
„Nu poți lua gripă sau răceală decât dacă ai contact cu cineva bolnav”
Deși în majoritatea cazurilor, virusul gripal sau cel care cauzează apariția răcelii se ia de la o persoană bolnavă, cu sau fără simptome, este posibil să iei virusul de pe o suprafață care este atinsă de mai mulți oameni, așa cum sunt mesele, clanțele, tastatura, telefonul, cafetiera etc. Aparent rinovirusurile, responsabile pentru o mare parte dintre cazurile de răceală, pot supraviețui pe suprafețe de la câteva ore la câteva zile.
„Dacă îți pui încă o pătură pe tine, vei transpira și va trece răceala”
Din păcate, și acest tratament din bătrâni este un mit. Încercarea de a stimula transpirația nu vindecă răceala. Aceasta poate fi cauzată de unul dintre cele peste 200 de virusuri și este nevoie de câteva zile sau chiar săptămâni pentru a părăsi organismul. Deși nu te ajută efectiv să te vindeci de răceală, pătura călduroasă, dar mai ales consumul de lichide calde și odihna îmbunătățesc starea generală.
Sursa: bioclinica.ro
CITEȘTE ȘI: Peste 200 de cazuri de gripă clinică raportate în Prahova, într-o singură săptămână
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană
