- Viceprimarul Ploieștiului, Daniel Nicodim, a prezentat, pe scurt, istoria Partidului Național Liberal în ziua în care formațiunea politică aniversează 148 de ani de la înființare.
- „Vă îndemn pe toți, să le onoram înaintașilor noștri liberali, cum se cuvine, memoria, prin aducerea în prezent a faptelor și a valorilor în care au crezut cu tărie de-a lungul vieții și a carierei lor politice și care i-au înscris în Panteonul marilor personalități ale istoriei noastre!”.
„Astăzi, 24 mai 2023, Partidul Național Liberal, partid al cărui membru sunt de 20 de ani, aniversează 148 de ani de la înființare. Cu această ocazie, punctez aici câteva momente din istoria celui mai vechi partid parlamentar din Europa.
- „Cred în Partidul Naţional Liberal, care a sfărâmat jugul turcilor şi a făcut din ţara mică, necunoscută şi pierdută de la gurile Dunării, Regatul puternic şi preţuit de toate popoarele lumii” - astfel începea crezul liberal din 1923, anul când România, după Marea Unire de la 1918 a adoptat cea mai modernă și liberală Constituție a vremurilor, sub conducerea prim-ministrului liberal Ionel Brătianu, cunoscut în epocă și ca „Regele Neîncoronat al României”.
- Liberalismul este gândirea politică apărută în epoca de descompunere a orânduirii feudale şi de ascensiune a burgheziei. Este opusul absolutismului, care concepe conducerea societăţii în funcţie de interesele exclusive ale unei singure clase dominante.
- Despre forma republicană de atunci: după abdicarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în februarie 1866, aducerea dinastiei străine pe tronul României, la 10 mai 1866, a fost un proiect extrem de curajos și prin care liberalii pașoptiști și-au sacrificat nu doar averile, ci chiar și convingerile. Clasa politică de atunci, antimonarhistă prin esența ei, a înțeles că proiectul României se leagă de un monarh. I-au înțeles semnificația. Ca România să fie recunoscută, să intre în geografia simbolică a Occidentului, avea nevoie de repere simbolice, care erau: latinitatea (de asta s-a numit România, și nu Dacia) și monarhia.
- Atunci, la 1866, s-au pus și bazele legii luptătorului liberal, cunoscute ceva mai târziu, prin 1923, care afirmă la primul punct sacrificiul de sine al liberalului: Liberalul este om liber şi generos. El luptă împotriva oricărei asupriri şi se jertfeşte pentru întărirea credinţei strămoşeşti, consolidarea şi fericirea Patriei sale.
Astfel, s-a conturat principala trăsătură a liberalismului românesc: sentimentul Național!
Cei mai avântaţi liberali, radicalii, se numesc ei înşişi partid naţional. Ca atare, ei se identifică cu interesele majore ale poporului român în raport cu dominaţia străină, sub forma suzeranităţii otomane şi a protectoratului rusesc, dar şi cu aceea a impunerii numeroşilor străini din economie sub jurisdicţia românească. Deşi apare drept prima trăsătura specifică încă de la finele secolului al XVIII-lea, naţionalismul dobândea noi întregiri. Printre acestea, în prim plan se afla ideea dobândirii suveranităţii depline a statului român, sub raport politic şi economic, precum şi desăvârşirea unităţii în spaţiul etnic.
- Liberalii, deveniţi mai preocupaţi de necesitatea închegării unei puternice formaţiuni politice, de desăvârşire a procesului de raliere, la 24 mai 1875, fruntaşi ai diferitelor formaţiuni, cărora li se adăugă şi disidentul conservator, M. C. Epureanu, făceau legământ să acţioneze pentru triumful deplin al principiilor liberale în viaţa politică românească. I. C. Brătianu, M. Kogălniceanu, Ion Ghica, G. Vernescu, A. G. Golescu, pecetluiau alianţa parlamentară printr-o reuniune ţinută în casa din strade Enei, proprietate a maiorului englez, Lakeman, stabilit definitiv în România şi cunoscut sub numele de Mazar-Paşa, prin care puneau bazele Partidului Naţional Liberal.
- La 4 iunie 1875, „Alegătorul liber” publică programul acestei puternice formaţiuni politice, iar o zi mai târziu, „Românul” insera lista cu numele celor 25 de membri constituiţi în Comitet coordonator: V. Arvanezu, D. Berindei, Până Buescu, I. C. Brătianu, D. Brătianu, dr. Nae Calinderu, Dimitrie Cariadgi, I. Câmpineanu, M. C. Epureanu, N. Fleva, M. Ferechide, Ion Ghica, D. Giani, A. G. Golescu, C. Gradisteanu, M. Kogălniceanu, Al. Lupescu, C. Nacu, Remus Opran, Pache-Protopopescu, C. A. Rosetti, E. Stănescu, D. A. Sturdza, George Văcărescu. Deşi cuprindea toate nuanţele, Partidul Naţional Liberal se baza în fapt pe puternicele structuri radicale întemeiate anterior de I. C. Brătianu şi C. A. Rosetti.
- În acest fel, până la finele anului 1875, structuri liberale erau implantate nu numai în oraşele, ci şi în satele României. Reuniţi sub aceeaşi conducere, liberalii de toate nuanţele întemeiau astfel cea mai puternică forţă politică a României.
- Astfel, se năștea cel mai tânăr partid din Europa. El nu era conceput ca un instrument în mâna unei singure clase, ci ca un organism politic menit a stimula şi direcţiona energiile din toate elementele bune din ţară.
- La conducerea PNL s-au succedat o serie de cunoscuţi oameni politici, primul dintre ei fiind Ion C. Brătianu (1875-1891). Acestuia i-au urmat: fratele său, Dumitru Brătianu (mai 1891-iunie1892), D. A. Sturdza (1892-1909) şi Ion I. C. Brătianu (Ionel), (1909-1927).
- În anul 1881, un nou program al partidului, enunţa importante obiective vizând dezvoltarea economică a ţării: încurajarea industriei naţionale, edificarea reţelei de căi ferate, înfiinţarea instituţiilor de credit şi a camerelor de comerţ. Era un program pe care acest partid se va strădui să-l realizeze în cursul îndelungatei sale guvernări, care va dura până în anul 1888. Doctrina partidului s-a afirmat treptat în strânsă legătură cu ideile enunţate de principalii lideri, în primul rând de I. C. Brătianu. Subliniind necesitatea promovării unei politici naţionale, acesta din urmă a enunţat doctrina „Prin noi înşine!”, care reclama dezvoltarea economică a ţării prin forţele proprii. În viziunea sa, care viza independenţa economică a ţării, urma să consolideze şi independenţa sa politică.
- De numele PNL se leagă guvernul țării sub care, la 10 mai 1877, s-a proclamat și apoi recunoscut în iulie 1878, prin Tratatul de la Berlin, Independența României și ridicarea României la rangul de regat în 1881.
- Recunoașterea internațională a acestui act a survenit repede. Ministrul de externe liberal, Vasile Boerescu a trimis o circulară diplomatică tuturor reprezentanților României, prin care îi autoriza să aducă la cunoștința guvernelor proclamarea regatului.
- În aprilie a fost stabilit programul serbărilor încoronării, iar Arsenalul Armatei a executat Coroana de oţel a Regelui, turnată din țeava unui tun otoman capturat în timpul Războiului de Independență din 1877 - 1878, în bătălia de la Plevna din 30 august 1877. Carol I a ales oțel, și nu aur, pentru a simboliza vitejia ostașilor români.
- I.C.Brătianu s-a născut în 1821, anul revoluţiei lui Tudor, istoria însemnându-l astfel cu misiunea desăvârşirii procesului de prefaceri început atunci. Ionel Brătianu nu se naşte nici el într-un an oarecare, ci în 1864, anul marilor reforme şi chiar în ziua promulgării legii rurale pe care avea să o desăvârşească mai târziu.
- Un alt „părinte” al României, Mihail Kogălniceanu, coleg de partid al lui I.C. Brătianu, recunoştea atât în fata contemporanilor săi, cât şi a posterităţii, meritul Brătienilor prin următoarele cuvinte:„Istoria nepărtinitoare, cea care purcede din mintea şi inima unei naţiuni întregi, va păstra în litere neşterse memoria celor care şi-au pus numele în capul tuturor actelor mari naţionale şi politice ale renaşterii României: Brătienii”.
- Un lider liberal, I.G. Duca, rezuma astfel acţiunea politică a lui I.C. Brătianu: „A dominat şi epoca şi pe contemporanii săi prin minunatul complex al însuşirilor lui. El era totodată idealist şi realist, cumpătat şi îndrăzneţ, autoritar şi seducător, modest când era vorba de el, mândru şi intransigent, când era vorba de ţara lui. A vrut Unirea Principatelor, s-a împlinit. A vrut independenţa, a prezidat-o. A vrut dinastie străină, a adus-o în ţară. A vrut organizarea Regatului, a făcut-o”.
- Cuvintele preferate ale lui I.C.Brătianu „Voieşte şi vei putea! Cu Dumnezeu înainte!”, au fost cu siguranţă însuşite şi de către fiul său, I.I.C. Brătianu, care, de asemenea, a marcat epoca în care a trăit. Potrivit aceluiaşi sistem de interpretare, lui i se datorează înfăptuirea României Mari, marile reforme democratice: votul universal şi împroprietărirea ţăranilor, în genere întreaga operă de consolidare a statului român. El nu ezita să scoată în evidenţă rolul jucat de Partidul Naţional Liberal de-a lungul istoriei, o afirmaţie de-a lui din anul 1915 fiind concludentă: „Partidul Naţional Liberal s-a născut ca o formaţiune spontanee şi teoretică. El nu e concepţiunea unor savanţi doctrinari. Nu. Partidul Naţional Liberal a răsărit ca expresiunea unei nevoie mari şi reale a statului şi neamului nostru. El s-a făcut rând pe rând organul de execuţie a necesitaţilor vitale ale României şi prima nevoie la care a trebuit să răspundă, care pe toate le precedă şi pe toate le rezuma, de la care şi-a luat chiar numele de naţional-liberal, a fost nevoia de a asigura existenţa naţională a românilor”.
- Nimeni nu poate nega longevitatea şi vitalitatea politică a familiei Brătianu, care acoperă întreaga epocă 1866-1947. De la gestul fondator al lui Ion C. Brătianu, care îl aducea în 1866 pe principele Carol în ţară, până la dizolvarea PNL şi arestarea şefului său, Dinu Brătianu, brătienii au ajuns să se confunde în mentalitatea românilor cu procesul de modernizare al ţării.
- PNL este cu siguranță cel mai dinamic, vechi, dar tânăr în același timp, dar și cel mai agitat partid al istoriei noastre naționale. După 1989, desi evoluția lui a fost una tumultoasă, din frământările inerente parcursului politic a lăsat în urmă faptul că este un partid al opiniilor libere, al adevărului, al libertății, toate acestea fiind înalte valori ale europenității lui și a națiunii noastre.
- Fiind o zi de sărbătoare, îmi face o reală plăcere să vi-i amintesc pe seniorii PNL de pe meleagurile noastre. Între aceștia se remarcă figura emblematică pentru istoria PNL a lui Mircea Ionescu-Quintus.
- Astăzi, guvernarea liberală contribuie, prin trasarea unor investiții majore în infrastructura țării, la construirea unui viitor mai bun.
- Programele investiționale derulate în județul Prahova depășesc 2 miliarde de euro – fonduri naționale și fonduri europene.
- Partidul Național Liberal rămâne fidel crezului înaintașilor, prin agenda sa publică deschisă dezvoltării și prosperității tuturor.
Vă îndemn pe toți, să le onoram înaintașilor noștri liberali, cum se cuvine, memoria, prin aducerea în prezent a faptelor și a valorilor în care au crezut cu tărie de-a lungul vieții și a carierei lor politice și care i-au înscris în Panteonul marilor personalități ale istoriei noastre!”, a transmis Daniel Nicodim, viceprimarul Ploieștiului.
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană
