- În paralel cu stenogramele și comunicatele oficiale din spațiul public, în cazul deceselor suspecte de la Spitalul „Sf. Pantelimon”, apar și mai multe puncte de vedere ale medicilor, care susțin, pornind de la acuzațiile împotriva celor două doctorițe arestate, că discuția este una complexă și nu poate fi limitată la dozarea Noradrenalinei.
- Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă (SRATI) a emis un comunicat în care punctează, printre altele, că „mortalitatea crește proporțional cu dozele exccesive de NA administrată”: „Poate acest moment extrem de neplăcut va face ca și în România să fie adoptate reglementările legislative absolut necesare, prezente în legislația majorității țărilor europene, referitoare la acest domeniu extrem de sensibil”.
- Torje Iuliu, medic anestezist român la GNH Klinikum Kassel, Germania: „Vorbim despre o «reanimare chimică» continuă a pacientului. Să nu mai menționăm că un pacient care necesită asemenea doze de noradrenalină pe o perioadă îndelungată este, de fapt, în pragul incompatibilității cu viața”.
- Amin Zahra, medic ATI la Spitalul Județean de Urgență Brașov: „Dacă beneficiul secundar - să zicem - era să doarmă garda liniștită, vorbim de o situație extremă, care cere un maxim de pedeapsă. Sau dacă beneficiul secundar ar fi fost un alt fel de folos, bunăoară alt pacient care să fie prioritizat pe patul eliberat. E o altă situație nemernică. Dar să ții o secție ATI ca salon de paliație contrazice însăși menirea «terapiei intensive»”.
SRATI a reacționat în urma acuzațiilor aduse doctorițelor de la Spitalul „Sf. Pantelimon” din Capitală, arestate preventiv într-un dosar în care sunt investigate decesele considerate suspecte, survenite la pacienți internați în unitatea sanitară, în primăvara acestui an.
„În lumina evidențelor din literatura științifică și a ghidurilor internaționale de bună practică medicală, NORADRENALINA (NA) este un medicament vasopresor folosit in stările de șoc in anumite doze recomandate iar ținta terapeutică este menținerea unei tensiuni arteriale medii (TAM) de cel puțin 65 mmHg.
În cazul in care nu se atinge ținta suntem în fața unui ȘOC REFRACTAR la tratamentul vasopresor și se acceptă creșterea temporară (ore) a NA chiar la doze mamut sau asocierea unui alt medicament vasopresor de linia 2. Dacă nici așa nu se atinge ținta se revine la doza recomandata de ghiduri pentru ca este dovedit că mortalitatea crește proporțional cu dozele exccesive de NA administrată.
Pe de altă parte neatingerea țintei de TAM pe o perioadă de câteva ore prezice o mortalitate de 100%.
Din datele puse la dispoziție de Parchet rezultă clar că este vorba despre o cunoaștere incompletă a laturii medicale a cazului și că de fapt era vorba de un pacient profund hipotensiv (TAM 33-45 mm.Hg) cu șoc refractar aflat sub doze mamut de NA (15-20 ml / oră!) la care s-a revenit la o doză recomandată (1 ml/oră).
Deci în nici un caz NU poate fi vorba de crimă / omor cu premeditare.
Desigur, aceste argumente științifice trebuie integrate în ansamblul datelor medicale despre pacient (diagnostice de internare, complicații, patologii cronice coexistente, scoruri de severitate ale afecțiunilor, alte tratamente și intervenții, etc.) pentru o analiză medicală corectă și completă care să ofere organelor de justiție toate informațiile necesare pentru stabilirea adevărului.
Corpul medical își dorește colaborarea cu sistemul de justiție pentru o analiză comună, transparentă și profesionistă atât a malpraxisului cât și a unor astfel de cazuri și regretăm absența în România a unui grup de experți medicali acreditați de sistemul de justiție care să poată oferi expertiză magistraților. Poate acest moment extrem de neplăcut va face ca și în România să fie adoptate reglementările legislative absolut necesare, prezente în legislația majorității țărilor europene, referitoare la acest domeniu extrem de sensibil.
O asemenea abordare pe viitor va reduce emoția socială, senzaționalul și oroarea cu orice preț, neîncrederea în sistemul medical, demonizarea și implicit timorarea și demotivarea medicilor” este comunicatul Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă.
Torje Iuliu, medic anestezist român la GNH Klinikum Kassel, Germania, afirmă, într-o postare pe Facebook, că acuzațiile împotriva celor două doctorițe de la Spitalul Pantelimon sunt „fără precedent și inadmisibile”:
„Ceea ce se întâmplă acum în spațiul public, prin linsajul mediatic al medicilor din Spitalul Pantelimon, este absolut revoltător. Acuzațiile de crimă cu premeditare aduse împotriva celor două doctorițe, tinere și dedicate meseriei lor, sunt fără precedent și inadmisibile. Modul în care presa tratează acest subiect este de-a dreptul execrabil, mai ales când își permite să facă afirmații legate de terapia intensivă, un domeniu pe care, evident, nu îl înțelege.
Am auzit de atâtea ori în ultimele zile discuții despre noradrenalină, prezentată în mod simplist și denaturat, fără ca cei care fac aceste afirmații să aibă măcar o idee despre ce înseamnă această substanță și care sunt efectele dozării ei înalte. Pentru a clarifica, în România, în spitalele cu care am avut contact, doza standard de noradrenalină este de 320 mcg/ml. În postările vehiculate, se afirmă că dozele au fost reduse de la 25 ml/h la 1 ml/h pentru a provoca moartea pacienților.
Tradus pentru cei care nu sunt familiarizați cu domeniul medical: o doză de 25 ml/h echivalează cu o administrare de noradrenalină de 8 mg/h. La un adult de 70 kg, aceasta se traduce într-o doză de 2 mcg/kg/min, ceea ce este enorm. Practic, vorbim despre o „reanimare chimică” continuă a pacientului. Să nu mai menționăm că un pacient care necesită asemenea doze de noradrenalină pe o perioadă îndelungată este, de fapt, în pragul incompatibilității cu viața. În astfel de cazuri, vorbim de insuficiență multiplă de organ, iar rata mortalității este extrem de ridicată.( calculați 20% mortalitate crescută per organ). In fiziopatologie, receptori nu o sa intru pentru ca sunt ferm convins ca toti criticii din presa si online sunt profesori in asa ceva!
Încetați cu setea de senzațional! Deveniți patetici și distrugeți vieți și cariere! Și politicienilor, scoateți-vă mâinile de la boașe și creați legi care să protejeze cadrele medicale mai ales cand este vorba de conceptul sfârșitului vieții la pacientul critic, pentru ca acestea să poată practica o medicină curată și etică. Dacă nu sunteți capabili, măcar aveți decența să lăsați locul altora care sunt competenți!
Este timpul să apărăm dreptatea și să punem capăt acestui circ mediatic”.
Cunoscut pentru luările sale de poziție, și Amin Zahra, medic ATI la Spitalul de Urgență Brașov, publică o postare intitulată „Ce are, ce n-are sens, în scandalul de la Spitalul Sf. Pantelimon”, cu accent pe specificul activității din secțiile de Anestezie - Terapie Intensivă, „un loc unde se duce ultima luptă cu moartea”:
„Continui să îmi mențin părerea că în scandalul de la spitalul Sf. Pantelimon, unde mai mulți medici sunt acuzați c-ar fi scăzut intenționat medicația unor pacienți terminali cu scopul de-a precipita decesul, nu reflectă neapărat adevărul, deci ne uităm la anatomia unei mistificări. Într-o mișcare îndrăzneață, procurorii au reținut astăzi trei persoane, două doctorițe și-o asistentă medicală. Comunicatul oficial menționează că, după expertiza tehnică a aparatelor, au putut identifica o persoană unde această manevră a fost făcută în mod deliberat.
Concomitent, înregistrări remise presei în ultimele luni coroborează acest scenariu, dar și propunerea că posibil zeci (!) de alți pacienți ar fi fost lăsați să moară prin lipsirea de medicație, ceea ce ar echivala nu doar cu un omor în serie, dar și o formă de complicitate agravantă până la nivelul managementului.
Procurorii ar fi obținut, la perchezițiile de dimineață, material probator suplimentar care ar explica decizia de arestare.
Justiția de presă nu e justiție, cât o formă de justițiarism. Așa cum există acuzare, există și apărare. Fie orice persoană acuzată, până nu e emisă o sentință judecătorească motivată, definitivă, irevocabilă, prezumția nevinovăției este regula și nu excepția.
Secția de ATI este un loc unde se duce ultima luptă cu moartea. Sunt, indubitabil, oameni care au trăit pentru că au ajuns în ATI la spitalul Sf. Pantelimon. Procurorii spun că sunt niște oameni care au murit pentru că au fost omorâți de doctori la spitalul Sf. Pantelimon.
Întrebarea e ”de ce”? Cui prodest? Câtă vreme ai - ipotetic - toate paturile din ATI blocate, și ai cazuri cu șanse mai bune de supraviețuire în UPU care nu pot fi transferate, este un gest compasionat să curmi suferința unui bolnav cu șanse minime de supraviețuire ca să faci loc altuia care poate va trăi? Asta s-a întâmplat, dacă asta s-a întâmplat, acolo?
Tehnic vorbind, acolo unde discutăm copaci, nu pădure, procurorii pronunță termenul care dă frisoane pe spinare: omor cu premeditare. Dar același diavol stă în detalii, și de bună seamă rămân lucruri de descris, explorat și expertizat până la momentul trimiterii în judecată a persoanelor astăzi reținute. Și multe, multe întrebări.
Au fost situații în lume, în pandemia de COVID, când medicii au lăsat pacienți să moară în pace, acolo unde ventilația mecanică violentă ajungea să le rupă, la propriu, plămânii uzi de pneumonie. Au fost situații când, cu acordul familiei, persoana a fost ținută pe minim suport, mai degrabă decât să îi fie stimulat medicamentos aparatul cord-pulmon, acolo unde nu se mai înregistra activitate cerebrală.
Și au fost și situații, dacă tot a fost azi înmormântarea lui Nicu Covaci, de la Phoenix, în care secția de terapie intensivă a făcut exclusiv paliație.
Mulți medici au explicat, în lunile acestea, realitatea că medicamentul folosit, noradrenalina, nu este unul salvator de viață, este doar parte a unui complex de proceduri și intervenții avansate care susțin viața. Este un vasopresor, susține tensiunea arterială, ajută mușchiul inimii să bată (mai) competent, dar (doar) pe termen relativ scurt.
Da, procurorii propun că, în cazul de la Sf. Pantelimon, intenția medicilor a fost criminală. Dacă beneficiul secundar - să zicem - era să doarmă garda liniștită, vorbim de o situație extremă, care cere un maxim de pedeapsă. Sau dacă beneficiul secundar ar fi fost un alt fel de folos, bunăoară alt pacient care să fie prioritizat pe patul eliberat. E o altă situație nemernică.
Dar să ții o secție ATI ca salon de paliație contrazice însăși menirea ”terapiei intensive”.
Înainte de-a cimenta teama infamă de Sf. Pantelimon, trebuie insistat că, anual. spitalul ăsta vede zeci de mii de pacienți. Trebuie observat că indicatorii de mortalitate per ATI nu sunt secreți, astfel că nu e nicio diferență între performanța pe protocoale între Pantelimon, Floreasca sau Municipal.
Procurorii spun o narațiune folosind anumită optică, probatoriu, și caută să-și dovedească teza. Fără conceptul de ”audiatur altera pars”, adică cealaltă parte a adevărului juridic, cel unde persoana acuzată își expune punctul de vedere, nu ne aflăm în fața unui proces, sau judecată, corecte.
Există o întrebare căreia procurorii nu-i pot răspunde: Dacă ești copilul pacientului care moare în ATI, susținut în viață (doar) de noradrenalină, dar jos în UPU e părintele unui copil care nu poate urca pe ATI pentru că nu sunt paturi, acolo unde asta i-ar salva viața, ai accepta trocul? Dar dacă doctorul face trocul ăsta, e salvator sau criminal?”
Citiți și: Două doctorițe de la Spitalul „Sf. Pantelimon”, acuzate pentru omor cu premeditare
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
