-
În contextul Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române și al Anului comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea, Penitenciarul Ploiești a organizat marți, 3 iunie, la Mănăstirea Ghighiu din județul Prahova, conferința „Mergând, învățați toate neamurile”.
-
Evenimentul face parte din strategia de reintegrare socială a deținuților, în care Biserica Ortodoxă Română joacă un rol important.
Conferința a fost precedată de Sfânta Liturghie și slujba Parastasului pentru mărturisitorii din închisorile comuniste, oficiate în biserica mare a mănăstirii. Printre participanții care au luat cuvântul la ediția a 6-a a conferinței s-au numărat comisarul-șef de poliție penitenciară Valentin Matei – directorul Penitenciarului Ploiești, comisarul-șef Magdalena Toma, director adjunct reintegrare socială, părintele Ciprian Ion Ioniță, consilier patriarhal, și părintele Constantin Rădulescu, slujitor la capela penitenciarului.
Invitatul special a fost părintele prof. dr. Mihail Săsăujan, cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, care a susținut prelegerea „Relația Bisericii Ortodoxe Române cu societatea românească în perioada interbelică și în timpul regimului comunist. Mărturii arhivistice documentare”.
Comisarul-șef Magdalena Toma a explicat:
„În contextul strategiei naționale de reducere a recidivei, astăzi, Penitenciarul Ploiești a organizat o conferință având tema «Mergând, învățați toate neamurile». Acest demers, desfășurat la Mănăstirea Ghighiu, evidențiază pe de o parte rolul educativ al Bisericii Ortodoxe Române, iar pe de altă parte, rolul filantropic în demersul de reintegrare socială a persoanelor private de libertate. Preotul de penitenciar are un rol terapeutic și reprezintă un liant între viața din interior și viața din libertate, contribuind la formarea unor valori morale și la oferirea unui sens existenței umane atât în penitenciar, cât și în societate.
Noua strategie de reducere a recidivei este o continuare a strategiei de reintegrare socială. Noul program de politică publică, elaborat pentru următorii cinci ani, reprezintă un demers integrat în care sunt implicați mai mulți parteneri sociali. În acest cadru, rolul Bisericii Ortodoxe Române este foarte important. Planul de implementare a acestei strategii vizează o componentă foarte activă a Bisericii, atât în derularea unor activități de tipul TABOR (Tradiție și Actualitate în Biserica Ortodoxă Română), cât și a unor acțiuni de educare moral-religioasă la nivelul comunității și al persoanelor private de libertate. Dimensiunea filantropică despre care vorbim în cadrul noii strategii vine să completeze eforturile depuse de sistemul penitenciar în formarea persoanelor condamnate și redarea lor societății.”
La rândul său, părintele Ciprian Ion Ioniță a oferit detalii despre implicarea clericilor în proiect:
„Activitatea aceasta face parte dintr-un ansamblu mai mare de activități, dar se desfășoară în afara proiectului TABOR prin care încercăm să reintegrăm persoanele private de libertate după ce își ispășesc sentințele. Activitatea a fost elaborată împreună cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor și ne-am gândit să implicăm atât preotul de penitenciar, cât și preotul de comunitate, astfel încât să se cunoască mai bine unul cu altul și să poată colabora. (...) Ne-am bucurat să vedem că, în afară de prezența autorităților și a organizațiilor cu care colaborează penitenciarul, s-au aflat și persoane private de libertate. Astfel de activități au loc în toate regiunile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.”
Părintele prof. dr. Mihail Săsăujan a subliniat, în discursul său, temele abordate în prelegere:
„În cadrul conferinței pe care am susținut-o, am încercat să fac o trecere în revistă a celor două teme esențiale, tema omagială a Centenarului Patriarhiei Române și tema comemorativă a duhovnicilor și mărturisitorilor Bisericii Ortodoxe Române din secolul anterior. Am evidențiat în mod special semnificația lucrării pastoral-misionare și social-filantropice a Bisericii noastre mai ales în perioada interbelică.
A fost un proiect al Mitropolitului primat și apoi Patriarhului Miron Cristea de a dezvolta coerent lucrarea social-filantropică a Bisericii noastre. De asemenea, pe baza unor documente de arhivă, am propus un studiu de caz în legătură cu câțiva dintre sfinții duhovnici și mărturisitori canonizați la 4 februarie. Am vorbit despre modul în care Sfinții Ilarion Felea, Arsenie Boca și Dumitru Stăniloae au înțeles problematica privării de libertate și au reușit să depășească această situație, reintegrându-se apoi în viața Bisericii noastre. Am acordat o atenție deosebită dinamicii pastorale a parohiilor în relația cu societatea vremii de atunci. Am încercat să fac o radiografie a societății românești în care Biserica Ortodoxă a fost activă, în mod evident, în perioada interbelică. După venirea la putere a regimului de stat comunist, foarte multe pârghii au fost anulate, ierarhii, profesorii, teologii, preoții și monahii încercând să găsească alte modalități de a continua implicarea Bisericii în viața societății românești.”
La finalul evenimentului, părintele Ciprian Ion Ioniță i-a înmânat părintele Constantin Rădulescu Diploma Anului Centenar al Patriarhiei Române cu medalie, din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în semn de apreciere pentru activitatea desfășurată.
Sursă: Ziarul Lumina
Citește și: Cercul Faptelor Bune revine cu ediția a XVII-a. Mesajul Fundației Comunitare Prahova
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
