- În spațiul public circulă, de câteva zile, o postare cu imagini și informații privind „o fisură pe toată înălțimea barajului, la 45° față de verticală”.
- Reprezentanții „Apele Române” spun că „datele curente de supraveghere nu indică parametri care să sugereze un comportament anormal sau solicitări neobișnuite de tip torsiune”.
Situația de la Barajul Paltinu a ajuns în atenția publică după criza apei, declanșată pe 28 noiembrie și care a afectat peste 100.000 de prahoveni. Autoritățile au subliniat în repetate rânduri că sunt necesare lucrări la gurile de evacuare, însă în spațiul public au apărut tot felul de teorii, potrivit căruia structura acestuia ar fi afectată de fenomene periculoase.
„În aceste două fotografii făcute de mine în 14.11.2025 la baza dinspre malul stâng în amonte a barajului de la Paltinu se observă o fisură pe toată înălțimea barajului, la 45° față de verticală.
Cine a făcut un curs cât de cât serios de Rezistența Materialelor recunoaște imediat acțiunea unor eforturi de torsiune. Cine nu, poate verifica răsucind o macaroană până se rupe și observând cum ea nu se rupe într-un plan perpendicular pe axul macaroanei, ci într-unul la 45° față de acesta.
Este intuitiv, dar se poate argumenta inginerește, că un baraj în arc dublu ar trebui să fie supus preponderent la eforturi de compresie. De aceea se și face în arc dublu. De altfel, betonul, pe cât este de rezistent la compresie, pe atât e de friabil la tracțiune și forfecare.
Astfel, apariția unei asemenea fisuri nespecifice, generate de solicitări anormale, ar trebui analizată. Este de luat în considerare că în acea zonă a barajului, dinspre versantul stâng, au fost probleme încă de la punerea în funcțiune și care s-au remediat în 1976 – 1982.
În locul domnișoarei avocate care e șefă la Mediu aș cere, până nu o dă afară reacțiunea ticăloasă, un referat de la cei care se pricep, în ipoteza ca s-or mai găsi încă din aceștia. Că ea zicea că s-a deplasat la fața locului să vadă ea cu ochii ei mari, rotunzi și lucii. O fi văzut. Apoi să ne comunice și nouă cauze, măsuri, rezultate”, scrie un ploieștean pe pagina sa de Facebook, într-un mesaj însoțit de două imagini pe care se vede urma ce ar fi presupusa fisură.
Este una dintre teoriile apărute în spațiul public în legătură cu situația barajului, alături de cele referitoare la efectele pe care le-ar putea avea golirea lacului și expunerea la frig a betonului.
„Apele Române”: „Nu rezultă elemente specifice unei degradări structurale active”
În replică la mesajele care reclamă apariția acestor urme pe zidurile barajului Paltinu, reprezentanții „Apele Române” au publicat explicații pentru fotografiile care arată „urme verticale și oblice de culoare închisă și discontinuități fine la suprafața paramentului aval”.
„Este esențială corelarea acestor imagini cu condițiile hidraulice din momentul realizării lor. La data menționată în postare, nivelul apei în acumulare era la cota aproximativ 632 metri, în timp ce coronamentul barajului este la cota 654 metri. În aceste condiții, urmele vizibile nu pot fi atribuite, în mod simplist, unei «infiltrații din lac» la cote înalte, determinată de presiunea hidrostatică a acumulării până aproape de coronament.
Aspectele observate sunt compatibile, cu probabilitate ridicată, cu fenomene de umectare și scurgere superficială generate de precipitații, zăpadă topită, condens și evacuări controlate ale apelor meteorice ori ale drenajelor de pe coronament și din infrastructura aferentă. Astfel de scurgeri se pot concentra pe trasee preferențiale, determinate de rugozitatea betonului, de rosturi tehnologice, de zone cu permeabilitate superficială ușor diferită sau de elemente constructive care colectează și dirijează apa. În timp, aceste trasee se evidențiază prin depuneri și patină, ceea ce poate crea impresia unei «fisuri continue», deși, în realitate, este vorba despre o urmă de curgere sau despre o discontinuitate superficială stabilizată”, explică ANAR
Precizările continuă cu referiri la „afirmația potrivit căreia orientarea la 45° ar demonstra apariția unor eforturi de torsiune”. „Aceasta reprezintă o extrapolare teoretică improprie. Modelele de rupere la torsiune cu plane la 45° sunt valabile pentru eprubete simple de laborator și pentru elemente structurale subțiri, nu pentru un baraj masiv de tip arc dublu, care funcționează într-o stare tridimensională complexă de tensiuni, dominată de compresiune și de transferul eforturilor către versanți. În mod practic, torsiunea globală a unei astfel de structuri nu se stabilește dintr-o fotografie, ci din corelarea măsurătorilor instrumentale, a inspecțiilor și a evoluției în timp a eventualelor discontinuități. În prezent, datele curente de supraveghere nu indică parametri care să sugereze un comportament anormal sau solicitări neobișnuite de tip torsiune”.
ANAR subliniază că „din imaginile prezentate, nu rezultă elemente specifice unei degradări structurale active, cum ar fi deschideri semnificative ale fisurilor, deplasări relative ale zonelor de beton, exfolieri, spalling, pierderi de material sau zone de beton pulverulent”.
ANAR reclamă un fake news referitor la Barajul Paltinu
„Afirmațiile de gravitate extremă, formulate fără date instrumentale și fără o inspecție tehnică realizată conform procedurilor, pot induce nejustificat îngrijorare în rândul populației și nu reflectă realitatea tehnică a comportării construcției.
În ceea ce privește comentariile potrivit cărora urme similare ar fi fost fotografiate și în anii anteriori, inclusiv în jurul anului 2010, acest element este, paradoxal, un argument de stabilitate, nu de pericol. O avarie structurală activă nu rămâne neschimbată pe durata a 10–15 ani; ea evoluează, se deschide, se ramifică, produce degradări locale sau modifică parametrii de comportare ai construcției.
Persistența unui aspect vizual similar pe intervale mari de timp indică, în mod tipic, fie urme de curgere superficială recurente, fie discontinuități superficiale vechi, stabilizate, fie particularități de textură/patină ale betonului.
În ceea ce privește referirile la existența unor probleme istorice în zona versantului stâng, menționăm că, într-adevăr, la unele lucrări hidrotehnice pot exista intervenții și remedieri istorice, inclusiv în primele decenii de exploatare. Totuși, simpla invocare a unui istoric de lucrări din perioada 1976–1982 nu demonstrează o legătură directă cu imaginile actuale și nu justifică automat concluzia unei avarii. Legătura, dacă ar exista, se stabilește exclusiv prin investigații geotehnice și structurale, prin examinarea zonelor de contact și prin interpretarea datelor instrumentale în timp. În prezent, nu există elemente care să indice reactivarea unor fenomene cu potențial de afectare a siguranței”, a mai arătat sursa citată.
Reprezentanții Administrației Naționale „Apele Române” precizează că „evaluarea siguranței unui baraj nu se bazează pe analogii simplificate sau pe interpretări vizuale izolate, ci pe un ansamblu de activități tehnice: inspecții periodice, urmărirea comportării în timp, verificări ale sistemelor de drenaj și ale colectării apelor meteorice, precum și monitorizare instrumentală, în conformitate cu reglementările aplicabile”. Aceștia au explicat că „urmele din fotografiile apărute în spațiul public nu constituie, prin ele însele, dovada unei fisuri structurale active și nu indică un risc pentru populație sau pentru infrastructura din aval”.
„Barajul Paltinu funcționează în condiții de siguranță structurală, iar instituția va continua monitorizarea permanentă și va comunica transparent, atunci când este cazul, informații verificate, pentru a preveni interpretările eronate și alarmarea nejustificată”, au dat asigurări reprezentanții ANAR.
Citiți și: Virgiliu Nanu (CJ Prahova): „Barajul Paltinu va intra din nou în lucrări anul viitor. Întrebarea este dacă populația va trece iar prin zile fără apă”
Foto: Facebook/ Victor Tenesalv
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
