- Poliția Română și Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică avertizează asupra unui nou tip de înșelăciune.
- Escrocii apelează la un scenariu bine construit și pun presiune pe persoana apelată, mergând până la o avertiza cu privire la presupuse percheziții care vor avea loc la domiciliul acesteia.
În spatele scenariului nu se se află decât o tentativă de fraudă, potrivit avertismentului lansat de DNSC și Poliție.
„Atacatorii din mediul online folosesc un nou scenariu, extrem de bine construit și care implică mai multe persoane care susțin că sunt inspectori de politie și, ulterior, reprezentanți ai unor bănci, de obicei BNR. Totul începe cu un apel telefonic, în care atacatorul se prezintă ca fiind polițist și îți spune că cineva încearcă să facă credite bancare în numele tău.
Pentru a părea credibil, acesta îți comunică date personale reale și îți oferă detalii despre un presupus suspect care ar fi făcut credite în numele tău la diverse bănci, oferind ca dovadă în acest sens, de regulă pe WhatsApp, documente false precum legitimații de polițist sau citație pentru a se prezenta la audieri.
Victima este supusă unui nivel ridicat de stres, fiind tratată drept suspectă într-un dosar de fraudă. Pentru a accentua acest efect, atacatorii o informează și de faptul că în câteva zile ar urma să aibă loc o percheziție la domiciliu în acest sens. Astfel, victima este rugată să declare dacă deține în casă numerar în valoare mai mare de 1.000 de euro sau 5.000 de RON, pentru că sumele respective ar putea fi confiscate” este scenariul descris de autorități.
Citiți și: Avertisment de fraudă de la ING pentru toți clienții din România
Ulterior, apelantul inițial transferă convorbirea către o altă persoană care pretinde că reprezintă o instituție financiară sau chiar Banca Națională. „Motivul invocat este continuarea procedurilor de anulare a respectivelor cereri false de credit. Această a doua persoană poate iniția inclusiv apeluri video și îți poate arăta legitimații sau documente falsificate. După afișarea rapidă a documentelor falsificate, ca și în cazul apelantului anterior, conversația continuă în variantă audio pe aplicația de mesagerie, de obicei pe WhatsApp. Sub pretextul «protejării banilor» sau «blocării creditelor», ești ghidat pas cu pas să accesezi aplicațiile bancare, să soliciți un credit și să retragi sume de bani. În etapa finală, ți se cere să transferi banii către ATM-uri de criptomonede sau alte sisteme prezentate ca fiind «securizate». În realitate, banii ajung direct în posesia atacatorilor”, avertizează autoritățile.
Recomandări de securitate:
- Nicio instituție din România – nici Poliția, nici Banca Națională, nici băncile – nu îți vor cere vreodată să iei un credit, să retragi bani sau să faci transferuri pentru „protejarea fondurilor”. Nu iți vor cere niciodată date sensibile telefonic, accesarea unor conturi sau link-uri și efectuarea unor tranzacții.
- Dacă primești un astfel de apel, închide imediat conversația și verifică informațiile direct cu instituțiile oficiale.
- Nu oferi date personale, de autentificare sau bancare și nu urma instrucțiuni primite telefonic. Dacă totul este urgent și grav, cel mai probabil este vorba despre o capcană, iar atacatorii vor să te emoționeze pentru a acționa impulsiv.
- Dacă ai furnizat date bancare sau ai făcut transferuri de bani la cerere în urma unor astfel de apeluri, contactează de urgență banca, iar apoi depune o plângere la Poliție.
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
