• O schimbare demografică istorică este în curs: persoanele în vârstă depășesc numărul copiilor sub 5 ani.
• Ce înseamnă acest lucru pentru locurile de muncă, pensii și economia globală.
De-a lungul majorității istoriei omenirii, piramida populației a avut o formă stabilă: mulți copii la bază, mulți adulți la mijloc și mai puțini vârstnici în vârf. Această piramidă este răsturnată.
Persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste depășesc acum, pentru prima dată în istoria înregistrată, numărul copiilor cu vârsta de 5 ani și mai mici la nivel mondial, conform unui nou raport al Biroului de Recensământ al SUA, prezentat publicației Axios, citat de presa elenă și preluat de Hotnews.
Asta nu este doar o intersecție întâmplătoare a două curbe, ci începutul unei schimbări demografice profunde care se va intensifica în următoarele decenii. Omenirea trăiește mai mult, are mai puțini copii și intră într-o lume în care persoanele în vârstă vor constitui o parte din ce în ce mai mare a populației, a economiei și a societății.
România, pe locul 12 în lume în Topul țărilor vârstnice
Chiar și în România, numărul românilor de peste 65 de ani îl depășește pe cel al copiilor (0-14 ani) cu circa un milion de persoane, potrivit unui comunicat al Institutului Național de Statistică.
Suntem pe locul 12 în lume în Topul țărilor vârstnice și, în câțiva ani, vom ajunge pe locul 8.
În plus, România a înregistrat, între 2005 și 2025, cea mai mare creștere a vârstei mediane din întreaga Uniune Europeană – 8,6 ani, mai mult decât Portugalia sau Grecia, până la o medie de 44,9 ani la nivelul blocului comunitar, spune președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, într-un text publicat în publicația „Barometru Statistic”.
„Nu trebuie să așteptăm o redresare miraculoasă a natalității, ci trebuie să ne adaptăm serviciile publice la fenomenele demografice”, spune Tudorel Andrei.
Pentru ca o populație să se mențină constant pe cale naturală, explică șeful INS, acest al doilea indicator trebuie să fie de 2,1 copii per femeie.
În România a ajuns la 1,39 în 2024, în timp ce vârsta medie a femeii la prima naștere a depășit 27 de ani. Combinația celor două tendințe face, spune Andrei, „simplu de anticipat” că numărul total de nașteri nu se va redresa în perioada următoare.
Doar șase state din UE au spor natural pozitiv
La nivel european, doar șase state ( Franța, Malta, Cipru, Suedia, Irlanda și Luxemburg) au mai raportat, în 2023, un spor natural pozitiv. Chiar și acolo, tendința s-a inversat: Franța a intrat pe minus în 2025, pentru prima dată de la al Doilea Război Mondial, potrivit datelor Insee.
Președintele INS invocă lucrarea recentă a demografului francez Thibault Prébay, Démographie, la bombe tranquille (Éditions du Rocher, 2026), pentru a face o distincție pe care România o ignoră sistematic: spre deosebire de șocurile economice, care lovesc brusc, dezechilibrele demografice se acumulează lent și, tocmai de aceea, sunt printre puținele fenomene sociale cu adevărat predictibile pe termen lung.
Populația nu va crește, să ne construim politicile pe această realitate
Andrei citează direct concluzia lui Prébay: a spera într-o revenire semnificativă și durabilă a natalității „pare acum utopic”; întrebarea reală e cum se adaptează economia și sistemele sociale la o lume în care creșterea demografică se oprește.
De aici derivă și miza practică a observației: e nevoie de recalibrarea serviciilor publice: educație, sănătate, sisteme de pensii, pornind de la premisa că populația nu va mai crește, nu de la speranța că ar putea.
Schimbarea istorică a venit mai devreme
În 2023, peste 71% din populația lumii trăia în țări cu rate de fertilitate la nivelul de înlocuire a populațiilor — aproximativ 2,1 copii per femeie sau sub. Cu doar zece ani mai devreme, cifra era de 45%.
Potrivit cercetătorilor, această piatră de hotar a sosit mult mai devreme decât au prezis demografii în urmă cu un deceniu.
Scăderea ratelor natalității nu se mai limitează la țările bogate din Europa sau Japonia. China și India, cele mai populate două țări din lume, se află acum sub nivelul de înlocuire a populației.
Aceasta înseamnă că ratele scăzute ale natalității se transformă dintr-o problemă a anumitor economii dezvoltate într-un fenomen global.
De la 852 de milioane la 2 miliarde
În 2025, numărul persoanelor cu vârsta peste 65 de ani era estimat la 852 de milioane. Până în 2060, se așteaptă ca acestea să se apropie de 2 miliarde.
Această creștere va reprezenta aproximativ 55% din creșterea netă totală a populației planetei în aceeași perioadă. Cu alte cuvinte, mai mult de jumătate dintre persoanele care se adaugă la populația globală în următoarele decenii vor fi vârstnice.
Per total, se preconizează că populația Pământului va crește de la 8,13 miliarde în 2025 la 10,23 miliarde în 2060. Cu toate acestea, proporția persoanelor peste 65 de ani va crește aproape de două ori mai repede: de la 10,5% la 19,6%.
Cea mai mare schimbare numerică nu va avea loc în Europa, care deja îmbătrânește, ci în Asia. Se preconizează că populația de peste 65 de ani a continentului va crește de la 487 de milioane la 1,24 miliarde, mai relatează sursa citată.
CITEȘTE ȘI: Cât de preocupați sunt românii de veniturile pe care le vor avea la pensie
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
