• Luni, pe esplanada Palatului Culturii din Ploiești, a fost marcată Ziua Imnului Național al României.
• Au fost prezente oficialități locale și județene și cadrele militare ale Garnizoanei Ploiești, iar Imnul României a fost interpretat de Cristina Trandafir, solistă a Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”.
Ceremoniile au debutat cu salutul Drapelului de luptă și au continuat cu un serviciu religios, o slujbă de binecuvântare și rugăciune pentru poporul român.
În prezența parlamentarilor, a reprezentanților autorităților locale și județene, de Ziua Imnului Național au rostit alocuțiuni privind importanța Imnului Național, viceprimarul municipiului Ploiești, Anca Popa și subprefectul județului, Mircea Tănase.
Evenimentul a inclus un moment emoționant de interpretare a Imnului Național al României de către mezzosoprana Cristina Trandafir, solistă a Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”, urmat de un program de cântece patriotice interpretate de către Fanfara Consiliului Județean Prahova și solistul Nicolae Vicol.
Manifestările prilejuite de sărbătorirea Zilei Imnului Național al României au fost organizate de către Primăria Municipiului Ploiești și Garnizoana Ploiești.
Despre Imnul Național al României
• Imnul României este considerat simbol național, alături de Drapelul tricolor, Stema țării și Sigiliul statului.
• Ziua Imnului Național al României - Deșteaptă-te române!, simbol al unității Revoluției de la 1848, este sărbătorită, an de an, la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, acesta a fost cântat, oficial, pentru prima dată.
• Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător. Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile, deoarece îl aflăm cântat pentru prima oară pe data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea (în Ţara Românească, Revoluţia a izbucnit pe 11 iunie). Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică.
• Poemul va deveni imn național sub titlul „Deşteaptă-te, române!”.
• Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, „Deşteaptă-te, române!”, ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu închisoare.
• Pe 22 Decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, „Deşteaptă-te, române!” a devenit imn naţional de la sine, sub presiunea manifestanţilor.
• Pentru o vreme, a fost și imn național al Republicii Democratice Moldovenești (1917 – 1918) și al Republicii Moldova (1991 – 1994).
Versurile Imnului Național al României
Deșteaptă-te, române!
Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii!
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
“Viața-n libertate ori moarte!” strigă toți.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Și oarba neunire la Milcov și Carpați!
Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați!
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-și azi mână d-ajutori,
Și blastămă cu lacrămi în ochi pe orișicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători!
De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie și foc!
N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!
N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm!
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri!
Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă și silă, viclene uneltiri!
Preoți, cu crucea-n frunte căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’pământ!
GALERIE FOTO
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
