• Cheltuielile de judecată stabilite în litigiile de mediu trebuie să fie rezonabile și să țină cont de interesul general legat de protecția mediului, se arată într-o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene, pronunțată pe 11 ianuarie.
• Clarificările au fost cerute de Curtea de Apel Târgu‑Mureș într-un litigiu care vizează anularea autorizației de construire, a acordului de mediu și a PUZ-ului pentru depozitul de deșeuri de la Pojorâta, Pasul Mestecăniș, caz în care Consiliul Județean Suceava a cerut localnicilor care au atacat proiectul cheltuieli de judecată de 280.000 lei, procesul fiind pe rol.
„Articolul 9 alineatele (4) și (5) din Convenția privind accesul la informații, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998 și aprobată în numele Comunității Europene prin Decizia 2005/370 a Consiliului, citit în lumina articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretat în sensul că, pentru a garanta respectarea cerinței ca procedurile jurisdicționale să nu fie exagerat de costisitoare, instanța chemată să se pronunțe cu privire la obligarea la plata cheltuielilor de judecată a unei părți care a căzut în pretenții într‑un litigiu în materie de mediu trebuie să țină seama de ansamblul împrejurărilor cauzei, inclusiv de interesul acestei părți și de interesul general legat de protecția mediului”, este decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene.
„Cu privire la fond, trebuie amintit că cerința ca procedurile jurisdicționale în materie de mediu să nu fie exagerat de costisitoare nu interzice nicidecum instanțelor naționale să pună cheltuielile de judecată în sarcina unui reclamant. Acest lucru reiese în mod explicit din articolul 3 alineatul (8) din Convenția de la Aarhus, care precizează că nu se aduce atingere puterii instanțelor naționale de a impune costuri rezonabile în cadrul procedurilor judiciare. (...) De asemenea, trebuie amintit că cerința conform căreia un proces nu trebuie să fie exagerat de costisitor se referă la ansamblul costurilor financiare ocazionate de participarea la procedura judiciară și că, în consecință, caracterul exagerat de costisitor trebuie apreciat global, ținând seama de toate costurile suportate de partea în cauză.
În acest cadru, trebuie să se țină seama atât de interesul persoanei care dorește să își apere drepturile, cât și de interesul general legat de protecția mediului. Prin urmare, această apreciere nu poate să fie realizată doar în raport cu situația economică a persoanei interesate, ci trebuie de asemenea să se sprijine pe o analiză obiectivă a cuantumului cheltuielilor de judecată, cu atât mai mult cu cât particularii și asociațiile sunt în mod firesc chemați să joace un rol activ în protecția mediului. Astfel, costul procedurilor nu trebuie nici să depășească capacitatea financiară a persoanei interesate și nici să fie, în orice caz, în mod obiectiv nerezonabil”, se mai arată în corpul deciziei.
Cum a ajuns Curtea de Justiție a Uniunii Europene să se pronunțe în această cauză
Totul a pornit de la litigiul în care Societatea Civilă Profesională de Avocați Ionescu, Plopeanu și Stoia a cerut în instanță anularea acordului de mediu, a planului urbanistic zonal și a autorizației de construire a depozitului de deșeuri de la Pojorâta, pasul Mestecăniș. Acesta este unul dintre cele mai controversate proiecte din România ultimilor 20 de ani deoarece este o groapă de gunoi în vârf de munte, într-o zonă turistică superbă, și, culmea, finanțarea este din bani europeni nerabursabili.
Societatea de avocați a ajuns să atace proiectul în instanță după ce mai mulți locuitori din Pojorâta au pierdut în final procesul în care au atacat în instanță hotărârea de Consiliu Local prin care terenul pe care s-a construit depozitul de deșeuri a fost transferat de la Pojorâta la Consiliul Județean Suceava și oamenilor li s-au cerut cheltuieli de judecată de 280.000 lei.
„Locuitori din Pojorâta au atacat în instanță Hotărârea de Consiliu Local prin care terenul pe care s-a făcut depozitul de deșeuri a fost cedat de la Pojorâta la CJ Suceava, au câștigat definitiv în 2016, însă Consiliul Local a emis o nouă hotărâre cu același subiect, iar în definitiv au pierdut procesul, iar CJ Suceava le cere 280.000 lei cheltuieli de judecată.
Fiindcă după asemenea cheltuieli de judecată nimeni din Suceava nu mai avea curaj să meargă în instanță, am atacat noi autorizația de construire, planul urbanistic zonal și acordul de mediu. Credem că avem cadrul potrivit să atacăm ca societate de avocatură, pentru a arăta că avocații pot acționa în interes public.
Tribunalul Cluj ne-a respins acțiunea având în vedere că nu avem calitate, am atacat la Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Cluj ne-a admis recursul și a arătat că avem calitate să atacăm în justiție. Hotărârea a fost însă desființată de Înalta Curte care a mutat cauza la Târgu Mureș. Acum suntem în procedură de recurs.
În cadrul acestui recurs, am solicitat sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, formulând două întrebări dacă avocații pot avea calitate procesuală în litigiile de mediu și despre cuantumul cheltuielilor de judecată în litigiile de mediu, instanța a fost de acord să trimită aceste întrebări.
Am întrebat acest lucru fiindcă știu că România are o problemă gravă aici, că noi nu am transpus normele europene care arată că în probleme de mediu accesul la justiție trebuie să fie protejat, chiar dacă oamenii pierd procesul, cheltuielile care li se pot impune trebuie să fie rezonabile”, a explicat pentru HotNews.ro avocata Diana Ionescu.
Acum, în România, pe Codul de Procedură Civilă, judecătorul are drept de apreciere având în vedere cuantumul onorariului și complexitatea cauzei.
După această decizie a CJUE, se mai adaugă un criteriu, cheltuielile de judecată în litigiile de mediu trebuie să fie rezonabile, spune Diana Ionescu.
„În cauzele ce ating și probleme de mediu, conform hotărârii Curții de Justiție, trebuie să mai alături un criteriu și anume cheltuielile să fie rezonabile. Mecanismul de argumentare este următorul: mediul este o chestiune de interes public, așa este definit și în legislația națională, și atunci când o persoană merge în justiție invocând probleme de mediu, apără în primul rând un interes public și de aceea cheltuielile trebuie să fie rezonabile.
Mai este o precizare importantă, conform dreptulului Uniunii Europene, cetățenii și organizațiile trebuie să aibă rol activ, adică mie mi se cere ca om să am rol activ, de unde rezultă, dacă merg în justiție, cel mai bun exercițiu al rolului activ în protecția mediului, dacă pierd nu mi se pot imputa cheltuieli foarte mari, fiindcă ar fi o contradicție. Oamenii trebuie încurajați să meargă spre justiție, nu descurajați”, a explicat avocata Diana Ionescu.
Aceasta nu a fost o acțiune în infringement pentru condamnarea României, este o hotărâre dispusă într-o trimitere preliminară, adică nu e condamnată România că nu are norme în acest sens, ci este o interpretare care este obligatorie nu doar pentru România, ci pentru toate statele membre, spune avocata.
Pentru România, decizia este o noutate, însă nu și pentru alte țări europene. Marea Britanie a fost obligată să stabilească plafoane pentru cheltuielile de judecată în litigiile de mediu.
Mai multe pe hotnews.ro
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
