• Ospamox, Klacid, Vancomicină cu anumite concentraţii dispar definitiv de pe piaţă în 2025.
• Medicamente care costă mai puţin decât un pachet de gumă nu mai sunt aduse pe piaţă.
Într-un interviu recent pentru Economica.net, Simona Cocoş, membru în Consiliul Director al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) a declarat că „au fost retrase sau neaduse pe piaţă medicamente din toate ariile terapeutice. Ca exemple, sunt tipuri de medicamente precum antibioticele sau medicamentele oncologice, care au preţ mai mic decât un pachet de gumă”.
Printre produsele farmaceutice care nu se mai găsesc sau care vor dispărea curând de pe piață se află Ospamox 500 mg Sandoz, Linezolid 600 mg Sandoz, Klacid 125 mg/5ml, Vancomicină 500 mg Viatris.
Medicamente care au dispărut de pe piaţa românească de la începutul anului 2025 până în martie, conform informaţiilor obţinute exclusiv de Economica.net de la oficialul APMGR:
Modafen Express 200 mg/400 mg (utilizat în tratamentul durerii uşoare, moderate), pus pe piaţă de Stada, retras permanent din februarie 2025.
Sumacta 100 mg, pus pe piaţă de Teva, retras definitiv de pe piaţă din februarie 2025. Sumacta este utilizat în tratamentul crizelor de migrenă.
Algoxib (indicat la adulţi pentru tratamentul simptomatic al artrozei, poliartritei reumatoide şi spondilitei anchilozante), 200 mg, pus pe piaţă de Zentiva, discontinuitate permanentă din octombrie 2024.
Algoxib 100 mg, pus pe piaţă de Zentiva, retras permanent de pe piaţă din ianuarie 2025.
Duloxetine Zentiva 30 mg, retras permanent din ianuarie 2025.
Sunitinib Zentiva (utilizat în tratamentul unor cancere) 12,5 mg retras definitiv de pe piaţă din ianuarie 2025.
Sunitinib Zentiva (utilizat în tratamentul unor cancere) 25 mg şi 50 mg, retrase definitiv de pe piaţă din martie 2025.
CITEȘTE ȘI: Medicamente și suplimente alimentare falsificate, vândute online sub eticheta Antibiotice Iași
Denumiri comerciale ale medicamentelor care vor fi retrase permanent de pe piaţa românească începând cu luna aprilie a acestui an
Ospamox 500 mg (antibiotic), pus pe piaţă de Sandoz, retras permanent de pe piaţă din octombrie 2025.
Linezolid 600 mg (antibiotic), pus pe piaţă de Sandoz, retras permanent de pe piaţă din iunie 2025.
Tramal Retard 150 mg (utilizat în tratamentul durerii moderate şi severe), pus pe piaţă de Stada, restras permanent de pe piaţă din mai 2025.
Amgevita 40 mg/0,8 ml, pus pe piaţă de Amgen Europe Olanda, restras permanent de pe piaţă din iunie 2025. Amgevita e un medicament folosit în tratamentul poliartritei reumatoide.
Motilium 10 mg, produs de Terapia, retras permanent de pe piaţă din aprilie 2025. Motilium e folosit pentru a trata greaţa și vărsăturile.
Klacid 125 mg/5ml (antibiotic), pus pe piaţă de Viatris Healhcare Limited, retras permanent de pe piaţă din iulie 2025.
Vancomicină 500 mg (antibiotic), pusă pe piaţă de Viatris Healhcare Limited, retras permanent de pe piaţă din iulie 2025.
Lekoklar 500 mg (antibiotic), pus pe piaţă de Sandoz, retras permanent de pe piaţă din octombrie 2025.
Gefitinib 250 mg, pus pe piaţă de Labormed Pharma, restras definitiv de pe piaţă din mai 2025. Gefitinib e utilizat, în anumite cazuri, în tratamentul neoplasmului bronhopulmonar.
Duloxetine Zentiva 60 mg, retras permanent din aprilie 2025. Duloxetine e utilizat, în anumite cazuri, în tratamentul tulburării depresive majore, dar nu numai.
Efavirenz/Emtricitabină/Tenofovir disoproxil Zentiva 600 mg/200 mg/245 mg, pus pe piaţă de Zentiva, restras permanent din iulie 2025. E utilizat în tratamentul infecţiei cu virusul imunodeficienţei umane de tip 1 (HIV-1).
Talliton 6,25 mg/12,5 mg/25 mg, utilizat în tratamentul hipertensiunii, pus pe piaţă de Egis Ungaria, retras permanent de pe piaţa românească din iulie 2025.
Hycamtin 1 mg (medicament oncologic), pus pe piaţă de Sandoz, retras permanent din octombrie 2025.
Lenalidomidă Sandoz 5 mg, utilizat în tratamentul mielomului multiplu, retras permanent de pe piaţa românească din octombrie 2025.
Lenalidomide 5 mg/10 mg/15 mg/25 mg, pus pe piaţă de KRKA Slovenia, restras permanent de pe piaţa românească din noiembrie 2025. Folosit în tratamentul mielomului multiplu.
Sunitinib Sandoz 12,5 mg/25 mg/50 mg medicament oncologic, retras definitiv de pe piaţă românească din octombrie 2025.
Rawel SR 1,5 mg, pus pe piaţă de KRKA Slovenia, utilizat în tratamentul hipertensiunii, retras permanent de pe piaţa românească din mai 2025.
Egilok 50 mg/100 mg (utilizat în tratamentul hipertensiunii arteriale), pus pe piaţă de Egis Ungaria, retras permanent de pe piaţa românească din decembrie 2025.
Virolex 250 mg (medicament antiviral), pus pe piaţă de KRKA Slovenia, retras permanent de pe piaţa românească din mai 2025.
Zinnat 125 mg/5ml (antibiotic), pus pe piaţă de Sandoz, retras permanent de pe piaţa românească din ianuarie 2026.
CITEȘTE ȘI: Rafila: Pacienții trebuie să primească medicamente de la spital
Cauzele pentru care medicamentele ieftine nu mai sunt aduse pe piață
„Există mai multe cauze care generează indisponibilităţi ale medicamentelor de pe piaţa din România, cum ar fi politica de preț. În România, preţul medicamentelor trebuie să fie egal cu preţul minim dintr-un coş de 12 ţări membre europene, la care se adaugă taxa clawback. În acest fel, medicamentele generice sunt vulnerabile la orice impact: preţuri, inflaţie, creşterea costului de producţie, legislaţie gândită greşit”, a explicat în interviu Simona Cocoş, membru în Consiliul Director al APMGR.
Preţurile la medicamente sunt reglementate şi plafonate maximal, astfel că producătorii nu pot transfera în preţ impactul creşterii costurilor de producţie şi transport, așa cum se întâmplă în cazul bunurilor de larg consum.
Politica preţului cel mai mic, coroborată cu taxa clawback, creează un mediu propice pentru exportul paralel al medicamentelor aduse pe piaţa din România şi destinate pacienţilor români. Aceasta este o activitate legală, dar care afectează pacienţii români.
Acest mediu de operare dificil conduce la aducerea pe piaţa din România unui număr mai mic de medicamente generice şi biosimilare şi la întâmpinarea mai multor dificultăţi în comercializarea continuă a celor existente.
De exemplu, în România sunt de cinci ori mai puţine medicamente generice decât în Germania şi de două ori mai puţine decât în alte ţări est-europene precum Polonia sau Cehia.
Este esențial să conștientizăm că medicamentele generice nu au ca beneficiu doar optimizările bugetare. Ele sunt o necesitate pentru sănătatea populației.
Au fost retrase medicamente sau neaduse pe piaţă medicamente din toate ariile terapeutice. Ca exemple, sunt tipuri de medicamente precum antibioticele sau medicamentele oncologice, care au preţ mai mic decât un pachet de gumă (listele de medicamente sunt prezentate la începutul articolului n. red.).
În acelaşi timp, trebuie să ne gândim că România este o ţară de referinţă la rândul ei pentru alte ţări, iar în contextul unei politici locale a preţului cel mai mic, la rândul nostru obligăm şi alte ţări să-şi diminueze preţurile lor. Din acest motiv există presiuni în cadrul companiilor multinaţionale, cărora le este tot mai greu sa continue comercializarea anumitor medicamente.
Medicamentele generice si biosimilare retrase din piaţă nu mai sunt aduse înapoi.
Astfel, CNAS compensează medicamentele la niveluri de preţ din ce în ce mai mari, bugetul devine rapid nesustenabil, iar pacienţii nu-şi vor mai găsi tratamentele.
Preţurile medicamentelor generice afectate cel mai mult de reglementarile în vigoare ajung până la 25 de lei. „Pe măsură ce această categorie de medicamente nu va mai fi disponibilă în piaţă, următoarea categorie care va fi afectată este 25 – 50 de lei”, a declarat oficialul.
„Este important ca Ministerul Sănătăţii să ia în calcul indexarea cu inflaţia în continuare a preţului medicamentelor din categoria de până în 50 de lei şi scăderea taxei clawback cu 5% în 2025.
De asemenea, este important să renunţăm la această politică a celui mai mic preţ, deoarece s-a dovedit de-a lungul anilor că acesta este unul dintre factorii principali care conduc la retragerea medicamentelor de pe piaţă”, a mai declarat Simona Cocoș.
Propunerea Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) este de scădere a taxei clawback pentru medicamentele generice cu 5% în 2025. Având în vedere faptul că medicamentele generice realizează optimizare bugetară de la intrarea pe piaţă, tratează mai mulţi pacienţi cu acelaşi buget, iar multe dintre cele cu preţuri sub 50 de lei (per produs n. red.) fiind vulnerabile şi la risc de nesustenabilitate, Guvernul trebuie să urmărească reducerea taxei clawback pentru medicamentele generice la zero în următorul mandat de guvernare.
Taxa clawback reprezintă 15% din preţul compensat pentru medicamentele generice şi 25% din preţul compensat pentru medicamentele inovative, a mai precizat Simona Cocoș.
Cu cât preţurile sunt mai mici, cu atât taxa clawback este mai mare procentual, deoarece aceasta nu se aplică la preţul de producător, ci la preţul cu amănuntul, care include şi marjele distribuitorului şi ale farmaciei, taxa fiind însă suportată integral de către producător.
Încasările din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor depăşesc 5,1 miliarde de lei în 2024 şi sunt cu 14,5% mai mari decât cele realizate în 2023, conform analizei Economica.net pe baza execuţiilor Fondului.
Veniturile din clawback sunt a treia sursă de bani la FNUASS în 2024, după cele din CASS şi din subvenţii. Încasările din taxa clawback au pondere de circa 7% din venturile totale ale FNUASS în 2024, reiese din analiza Economica.net.
Mai multe pe Economica.net
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
