• Odată cu amploarea luată de festivalurile de muzică în România, an de an Poliţia comunică cifre privind kilogramele de droguri confiscate de la festivalurile de prin ţară.
• Deşi fenomenul este cunoscut, nicio instituţie nu gândeşte un program, un proiect prin care măcar copiii să fie protejaţi. Specialiştii spun că un festival este contextul perfect pentru ca un minor, un adolescent sub 18 ani, să încerce pentru prima dată substanţe interzise.
Ziarul Financiar lansează un apel public guvernului să intezică complet prezenţa minorilor la festivaluri, fie că sunt însoţiţi sau nu. În prezent, tinerii sub 18 ani pot merge la aceste evenimente cu o hârtie semnată de părinţi. Mai departe, sunt lăsaţi singuri şi nesupravegheaţi.
Cazuri precum accidentul din staţiunea 2 Mai produs de Vlad Pascu, care a condus drogat şi a ucis doi tineri, artiştii care au urcat pe scenă la Beach, Please 2024 şi au fumat substanţe interzise, dar şi cel mai recent caz al unui tânăr din anturajul lui Vlad Pascu, mort la 20 de ani din cauza unei supradoze arată gravitatea consumului de droguri printre tineri şi accelerarea consumului de substanţe la această categorie. Nu poate fi întâmplător că fenomenul a luat amploare odată cu explozia în ultimii patru-cinci ani a acestor festivaluri în România.
Un astfel de festival ar putea fi pentru aceşti tineri minori o poartă de intrare către consumul de substanţe interzise sau alcool, mai ales în contextul în care nimeni nu îi poate verifica, nu li se cer buletinele la vânzătorii de alcool din cadrul festivalurilor sau alte documente şi pot intra la aceste evenimente doar în baza unei hârtii – un acord semnat de părinţi.
De aici înainte, fiecare e pe cont propriu, iar organizatorii festivalurilor se scutesc cu acest acord de orice responsabilitate faţă de minorii participanţi.
Pericolul consumului de droguri în rândul minorilor este cu atât mai mare cu cât anul trecut au avut loc, la unele festivaluri, situaţii în care chiar artiştii care au urcat pe scenă au consumat sau au deţinut diferite substanţe.
Ce spun specialiştii
„Ca specialist am elaborat o cercetare privind comportamentele de risc şi am constatat că festivalurile reprezintă cele mai periculoase conjuncturi pentru debutul în consumul de droguri în rândul minorilor. Vă aduc şi argumentele: imaturitatea, anturajul, relaţionările conjuncturale multiple, disponibilitatea crescută a drogurilor şi preţul foarte mic, influencerii negativi de pe scenă care fie se droghează pe scenă, fie îndeamnă la consum. Am cunoscut profesional sute de tineri chinuiţi de adicţii care au început să consume droguri în minorat, la festivaluri, fiind lăsaţi nesupravegheaţi“, a spus pentru ZF Cătălin Ţone, expert antidrog.
Cătălin Ţone, expert antidrog: În opina mea, la anumite festivaluri ar trebui interzis prin lege accesul minorilor. Ca specialist am elaborat o cercetare privind comportamentele de risc şi am constatat că festivalurile reprezintă cele mai periculoase conjuncturi pentru debutul în consumul de droguri în rândul minorilor.
Dr. Andrei Stanciu, medic specialist psihiatrie pediatrică, Clinica Hope: „Creierul adolescenţilor încă este în construcţie, în special zonele care sunt responsabile de autocontrol, planificare şi luarea deciziilor. Expunerea la substanţe în această etapă poate modifica permanent modul cum minorul se raportează la realitate şi la societate. Cu cât consumul începe mai devreme, cu atât creşte şansa ca acea persoană să dezvolte o relaţie problematică cu substanţele”.
Bogdan Cotigă, psiholog clinician şi psihoterapeut la M Hospital: „Chiar dacă nu vorbim despre un consum permanent de droguri sau alcool, pentru un adolescent, faptul că poate face asta la un festival este mai mult decât o reclamă la aceste produse nocive. El experimentează liber ceea ce poate doar a auzit sau a văzut că fac adulţii”.
Ce spun medicii şi psihologii
Despre riscurile prezenţei minorilor la festivaluri vorbesc şi medicii şi psihologii. Potrivit lor, lipsa somnului, presiunea grupului cresc riscul ca minorii să ia decizii proaste şi să cadă pradă consumului de alcool sau droguri.
„Lipsa somnului la adolescenţi poate creşte impulsivitatea, poate scădea capacitatea de a lua decizii bune şi accentuarea vulnerabilităţii emoţionale, care oricum este prezentă. Mai mult, în lipsa unui adult responsabil, minorul poate fi expus la comportamente riscante, cum ar fi consumul de alcool sau substanţe psihoactive“, a spus dr. Andrei Stanciu, medic specialist psihiatrie pediatrică, Clinica Hope.
Iar din experienţa lui Bogdan Cotigă, psiholog clinician şi psihoterapeut la M Hospital, un spital privat, vorbim de zeci de intervenţii ale medicilor în cazul minorilor care ajung la punctele de prim ajutor din interiorul festivalurilor.
„Din păcate, la anumite festivaluri nu este doar despre muzică şi atmosferă, ci şi despre alcool peste măsură, droguri, comportamente extreme. Inclusiv la marile festivaluri la care au asigurat asistenţa medicală colegii mei de la Ambulanţă au fost foarte multe cazuri de minori ajunşi la punctul de prim ajutor în situaţii critice din cauza consumului de alcool sau a altor substanţe. Şi vorbim de ordinul zecilor de intervenţii, nu cazuri izolate. Deci vorbim deja de un fenomen. Este clar o dovadă a lipsei de discernământ datorată vârstei fragede“, a spus Bogdan Cotigă.
Situația din teren
În luna februarie a acestui an, la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a avut loc şedinţa de analiză a activităţii desfăşurate în anul 2024. A fost prezentat atunci un raport care, printre altele, oferea şi date despre consumul şi traficul de droguri.
„În cursul anului 2024, a fost indisponibilizată, în vederea confiscării, cantitatea totală de 1.109,23 kg droguri, dintre care 199,61 kg droguri de mare risc şi 909,61 kg droguri de risc. Totodată, pe parcursul anului 2024 au mai fost indisponibilizate droguri de risc şi de mare risc, reprezentând 1.235.117 comprimate (din care 64.197 de mare risc şi 1.170.920 comprimate de risc), 7,06928 litri şi 2.346 doze“, se arată în raport.
Raportul DIICOT privind activitatea în 2024, publicat chiar acum două luni pe site-ul instituţiei, arată şi că „a crescut considerabil participaţia la comiterea acestui gen de fapte de către inculpaţi minori. Indicatorii statistici au reflectat creşteri constante ale consumului, piaţa internă fiind polarizată de consumatorii din Bucureşti, iar în marile oraşe în locurile în care se organizează evenimente cultural –artistice precum şi pe litoral, în sezonul estival“, aşa cum se arată pe site-ul www.diicot.ro, la secţiunea mass-media, evenimente publice.
Indicatorii statistici au reflectat creşteri constante ale consumului, piaţa internă fiind polarizată de consumatorii din Bucureşti, iar în marile oraşe în locurile în care se organizează evenimente cultural –artistice precum şi pe litoral, în sezonul estival.
Mai multe pe zf.ro
CITEȘTE ȘI: Neversea nu va mai avea loc anul acesta. Anunțul organizatorilor pentru cei care și-au cumpărat deja bilete
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
