• Premierul a oferit vineri mai multe detalii despre pachetul al 2-lea de reforme, cel care vizează în principal reforma companiilor statului.
• Este un pachet care are două direcții importante în vederea reducerii deficitului bugetar – cea de a crește veniturile și, a doua, de a scădea cheltuielile.
Reforma companiilor de stat
Premierul a anunțat că la finalul lunii iulie va fi prezentat un nou set de măsuri, axat pe reformarea companiilor de stat. „Pregătim un pachet important legat de reforma societăților comerciale ale statului. Pierderile acestora conturează un tablou foarte prost pentru statul român. Din păcate, o bună parte dintre aceste active sunt mult sub potențialul pieței. Ne propunem să obținem pierderi mai mici, o calitate mai bună a serviciilor și, poate, chiar profituri”, a spus premierul.
Bolojan a menționat aici măsuri de transparentizare a activității companiilor de stat, reducerea numărului de membri din CA-uri, precum și modificări legislative privind valoarea indemnizațiilor. „Vom asigura transparența tuturor companiilor de stat, publicând toate datele legate de conducere și indicatorii de performanță. În prezent, nu există niciun indicator care să arate că o companie cu pierderi are și un plan concret de redresare. Vom modifica legislația, astfel încât indemnizațiile să fie plafonate la valori rezonabile”, a precizat Ilie Bolojan.
Exemplele date sunt cele ale CFR și Metrorex, subvenționate masiv, cu 80% din inefiociente, în timp ce în Europa, pragul de subvenționare este, în medie, între 30 și 60%. În Regatul Unit, trenurile funcționează fără subvenții. „Noi suntem în situația în care, cu 80% subvenție, abia suntem pe zero. E simplu să stai cu salarii mari și să îți mai dea statul, anul următor, încă un miliard de lei”, a declarat Bolojan.
Premierul a mai subliniat că în toate aceste compaii sunt salarii mari, fără performanță reală. Este nevoie de un control real asupra numărului de angajați și a eficienței. El a menționat că a fost deja format un grup de lucru pentru reforma companiilor de stat, din care fac parte Dragoș Anastasiu și experți din ministere.
„Digitalizarea ANAF, o poveste fără sfârșit”
Bolojan a criticat ritmul lent al reformei digitale din cadrul ANAF și a subliniat că digitalizarea instituției trebuie să devină o prioritate.
Un grup de lucru coordonat de ministrul Tánczos Barna lucrează deja la modificarea legislației fiscale.
Printre priorități se numără limitarea eșalonărilor la plată și introducerea unor criterii clare de performanță pentru conducerea ANAF.
Dintre exemplele de probleme menționate de prim ministru:
- limitarea eșalonărilor,
- limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere și introducerea unor obiective de performanță cuantificabile, pentru că avem practici neunitare în exercitarea controlului
- acumularea de arierate mari arată lipsa de eficiență a controalelor ANAF
- societăți avertizate că urmează controale
- sistemele de premiere din cadrul ANAF trebuie revizuite, fiind neconforme cu încasările
Spitalele: probleme cu risipa, decontările și sporurile salariale
Ilie Bolojan a atras atenția și asupra modului în care spitalele eludează plafonarea sporurilor salariale. În multe cazuri, primăriile intervin în bugetul spitalului, ceea ce permite o bază salarială mai mare decât ar fi legal.
„Poți să ai un spor între 50% și 80%, dar dacă banii vin fără niciun fel de problemă, nimeni nu acționează. A existat un corn al abundenței, dar acum nu mai este cazul”, a spus premierul. Potrivit acestuia, în unele spitale, cheltuielile de personal depășesc 90% din buget. „ Se mai poate face ceva pentru spitalizarea pacienților?”, a adăugat el.
Premierul a mai precizat că există cazuri de decontări fictive sau umflate în sistemul medical, iar reforma trebuie să țintească și aceste vulnerabilități.
Premierul a explicat că, în lipsa unei corelări între numărul de cazuri rezolvate și cheltuielile salariale, risipa persistă în sistemul medical. „De ce avem această risipă în zona de sănătate? Avem cheltuieli extinse de la an la an. Nu e legat numărul de cazuri rezolvate de cheltuielile de personal”, a spus Bolojan. El a oferit ca exemplu situația din spitale, unde șefii de secție nu sunt numiți de managerul unității, ci de facultățile de medicină. „Gândiți-vă: de cine credeți că va asculta? De managerul spitalului sau se va uita la ceas și se va ocupa de problemele universitare?”, a punctat premierul.
CNAS - Cheltuielile din sănătate au ajuns la nivel record
România se confruntă cu o creștere alarmantă a cheltuielilor din sistemul de sănătate, în contextul în care fondurile necesare nu mai pot fi acoperite integral, iar eficiența rămâne scăzută. „În urmă cu 10 ani, în 2014–2015, ponderea acestor cheltuieli din veniturile statului român era de 11%. Acum a ajuns la 16%. De exemplu: în 2021 – 49 de miliarde, în 2022 – 59 de miliarde, în 2024 – 73 de miliarde, iar în această vară, estimăm că în 2025 vom ajunge la 77 de miliarde”, a spus Bolojan.
El a precizat că, în cadrul unei întâlniri recente cu directorul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, s-a arătat că este nevoie de cel puțin 14 miliarde de lei pentru a încheia anul, în condițiile în care din luna martie nu se mai achită integral sumele către furnizori.
Pentru a acoperi aceste cheltuieli suplimentare, o parte din încasările rezultate din creșterea TVA-ului sau din accizele la carburanți va fi redirecționată către sănătate.
Potrivit premierului, nivelul actual al cheltuielilor se apropie de cel înregistrat în perioada pandemiei, când ponderea a crescut brusc de la 14% la 16%, față de o medie constantă de 11% în anii anteriori. „Se vede că în ultimii ani cheltuielile din sănătate sunt cu mult mai mari decât ritmul de creștere a veniturilor”, a subliniat premierul.
Reforma Administrației Publice - un alt pachet
Un alt pachet analizat de un grup de lucru condus de Atilla Cseke, ministrul Dezvoltării, vizează reforma Administrației publice.
Pe de o parte, autoritățile publice locale trebuie să încaseze impozitele la nivelul corect, impozitarea proprietății fiind un jalon de îndeplinit pentru PNRR.
Pe de altă parte, Administrația publică locală trebuie să dețină uneltele necesare pentru a încasa atât impozitele, cât și pentru a impune disciplina înm construcții.
Primăriile vor avea și autorizarea jocurilor de noroc, urmând să primească și competența pentru a stabili o zonă pentru funcționarea acestora. De asemenea, primăriile nu au avut până acum legislația necesară pentru activele care sunt în paragina în toată țara, pentru a putea prelua aceste zone în vedserea amenjării.
Premierul s-a referit și la administrații locale mai eficiente prin normarea personalului la realități și locuitori și salarizarea realistă.
„Avem municipii cu normări pe baze reale care au dovedit că pot funcționa cu mai puțini angajați, dar nu au fost stimulați pentru asta. În 2.500 din 3.300 de autorități locale, dacă Guvernul sau CJ nu alocă finanțări, ei nu-și pot plăti salariile. Avem nevoie de reglementări, grile de salarizare maximale, evaluarea funcționarilor periodică.
Banii care pleacă ca sprijin guvernamental să fie proporțional cu gradul de încasare a impozitelor”, a mai precizat Bolojan.
Pensionarea magistraților
„Pensionarea magistraților include componenta de pensii speciale care trebuie abordată la toate instituțiile în pasul 2”, a precizat premierul, exemplificând cu pensionare prea rapidă a magsitraților, în general la 48 de ani.
„Există o durată de 25 de ani, după care te poți pensiona. Trebuie să creștem vârsta la 30-35 de ani de muncă, astfel încât pensionarea să nu se facă foarte departe de vârsta de bază pentru toate profesiile din România.
Pentru că nu mai avem oamneni în economie și nu mai sunt oameni să ne plătească pensiile. Cel puțin jumătate din această categorie nu lucrează”, a mai subliniat Ilie Bolojan.
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
