• În 2024, România a înregistrat sub 150.000 de nașteri, cel mai mic număr de la 1930 încoace.
• Presiunile economice și nesiguranța locului de muncă îi fac pe oameni să întârzie să devină părinți sau să aleagă să nu aibă copii deloc. Peste 70% dintre cupluri spun că momentan nu își doresc copii.
În România există comune întregi unde nașterile se numără pe degete. La Ceru-Băcăinți (Alba), Brebu Nou (Caraș-Severin) sau Bătrâna (Hunedoara), în ultimii cinci ani au venit pe lume doar trei copii. În Bătrâna, anul de vârf al natalității a fost 1991, cu patru nașteri.
Fenomenul nu e izolat. Zeci de localități din țară au înregistrat, între 2020 și 2024, cel mult 20 de copii. La nivel urban, municipii precum Orșova, Beiuș și Motru se numără printre cele mai „bătrâne” din țară, iar dintre orașe, Urlați, Lipova și Videle conduc clasamentul natalității scăzute.
Declinul demografic a atins recorduri negative
Datele Institutului Național de Statistică confirmă declinul. În 2024, România a înregistrat sub 150.000 de nașteri – cel mai mic număr de la 1930 încoace. Pentru comparație, în 1967 veneau pe lume 330.000 de copii, relatează HotNews.
„Generația din 1961 a fost ultima care a asigurat nivelul de înlocuire. Toate celelalte generații au descendența finală sub acest nivel”, avertizează demograful Vasile Ghețău.
CITEȘTE ȘI: „Ghiozdanul cu visuri și bucurii”, o speranță aprinsă de Teatrul din Ploiești, pentru copiii defavorizați
Iată câteva exemple de recorduri negative:
Ocoliș, un colț de rai din Apuseni, a pierdut 20% din populație în 10 ani.
Ceru - Băcăinți (Alba): 10 sate în componență, cu 227 locuitori, trei nașteri în 5 ani.
Râmeț, Alba: 14 sate componente, 426 de locuitori, șapte nașteri în 5 ani
Bunila, Hunedoara: Cinci sate, 500 de locuitori, cinci nașteri în 5 ani, zero căsătorii.
În 2023, s-au născut puțin peste 150.000 de copii în România, un record negativ din 1930 încoace, arată datele transmise vineri de Institutul Național de Statistică.
În 2022, au venit pe lume puțin peste 170.000 de copii, față de cei aproape 200.000 născuți în 2021.
”Generația din 1961 a fost ultima care a asigurat nivelul de înlocuire. Toate celelalte generații au descendența finală sub nivelul de înlocuire”, explica nu demult profesorul Vasile Ghețău.
Societatea se schimbă din punct de vedere demografic și nu doar în România. Conform datelor Eurostat, în ultimii 60 de ani schimbările sunt dramatice din acest punct de vedere.
Aceste schimbări vin pe fondul unui declin demografic fără precedent.
În asemenea condiții, numărul profesorilor va trebui redus consistent (nu vor mai avea cui să predea), producătorii de materiale-suport pentru școli sau cei de jucării își vor vedea afacerile în contracție, apărând și alte efecte economice indirecte.
Peste 70% dintre cupluri spun că momentan nu își doresc copii. Aspectele financiare – situația financiară și incertitudinea cu privire la siguranța locului de muncă sunt determinante în decizia de a (mai) avea un copil.
Rata natalității a scăzut în multe țări dezvoltate din mai multe motive
Factori de stil de viață: Femeile întârzie să aibă copii pentru a urma studii superioare și a se dedica apoi carierei.
Lipsa locuințelor la prețuri accesibile, aranjamentele flexibile de muncă și îngrijirea copiilor au contribuit la amânarea cuplurilor de a fi părinte.
Instabilitate economică: adulții tineri iau decizia de a aștepta până când sunt stabili financiar înainte de a avea copii.
Presiunile economice și nesiguranța locului de muncă îi fac pe oameni să întârzie să devină părinți.
Îmbunătățirea mijloacelor de contracepție: un acces mai bun la contracepție a permis femeilor să aibă mai mult control asupra fertilității lor și să întârzie nașterea.
Îmbătrânirea populației: ratele natalității au scăzut sub nivelul de înlocuire de 2,1 copii per femeie în multe țări.
Decretul nr. 770 - O traumă în conștiința colectivă
Experiența istorică influențează, de asemenea, situația demografică din România într-o măsură similară. La 1 octombrie 1966, Nicolae Ceaușescu, prin Decretul nr. 770, a introdus o nouă lege privind accesul la avort și contracepție. Scopul declarat al acesteia era „combaterea imperialismului occidental”, de fapt, era vorba mai degrabă despre „reproducerea forței de muncă”.
O sarcină putea fi întreruptă legal doar în câteva cazuri, inclusiv, de exemplu, atunci când o femeie însărcinată năștea patru copii (o modificare a decretului a fost introdusă în 1984 – de atunci, avortul era disponibil pentru o mamă cu cinci copii). Avortul ilegal era pedepsit cu închisoarea, arată un studiu despre natalitatea din România.
Asistența medicală acordată femeilor care aveau complicații după o operație nereușită era acordată doar atunci când era dezvăluit numele persoanei care efectua avortul. În 1989, mortalitatea feminină din România era cea mai mare din Europa. Interzicerea avortului și lipsa accesului la contraceptive au dus, de asemenea, la abandonul masiv al copiilor, în special al celor bolnavi. După răsturnarea lui Ceaușescu, legea avortului a fost imediat modificată, iar consecințele Decretului nr. 770 în România reprezintă în prezent o traumă colectivă pentru poporul român și influențează în continuare decizia de a avea copii, spun autorii studiului
Paradoxul demografic
Alocația de stat pentru copii, veniturile nete, stimulentele și rata șomajului nu influențează semnificativ rata natalității în România, la nivel de județ. Doar beneficiul pentru creșterea copilului contribuie semnificativ la variațiile ratei natalității, arată un alt studiu citat de HotNews.
Pe de o parte, în toate modelele estimate, coeficientul PIB per capita a fost negativ, sugerând existența unei relații inverse între PIB-ul regional și rata natalității, la nivel de județ.
Deși acest rezultat poate părea să contrazică așteptările teoretice, el este în concordanță cu modelul de tranziție demografică și cu paradoxul demografic-economic.
Creșterea PIB-ului a fost corelată cu amânarea vârstei la care apare primul copil și, implicit, cu scăderea ratei natalității și fertilității.
Urbanizarea rapidă și îmbunătățirea nivelului de trai se asociază adesea cu creșterea PIB-ului și îi determină pe indivizi să amâne sau să restricționeze conceperea copiilor în mediul urban, prioritizând cariera, educația și alte aspecte ale vieții. Mai mult, cheltuielile substanțiale asociate creșterii copiilor, inclusiv costurile educației și sănătății, pot reprezenta provocări financiare care duc anumite familii să amâne sau să renunțe la planurile de a avea copii.
Foto: ilustrație - sat depopulat
CITEȘTE ȘI: ANPDCA: 68 de copii au fost părăsiți în maternități și unități sanitare
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
