Mihai Apostolache a propus într-un articol publicat într-un săptămânal ploieștean ca normele legislative privind administrația locală să fie modificate, în sensul schimbării componenței consililor județene. Apostolache consideră că este în beneficiul societății ca în componenţa consiliilor judeţene să intre atât consilieri aleşi, cât şi consilieri „de drept". „Consider că se impune o apropiere a mediului academic şi a celui de afaceri de administraţia locală (...) Și în trecut, în structura autorităţilor colegiale intrau atât persoane alese, cât şi de drept. Astfel, rectorul universităţii şi preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie din fiecare judeţ să devină membri de drept ai organului deliberativ judeţean, asigurând în acest fel o legatură strânsă între cele două zone profesionale şi administraţia locală. O astfel de schimbare legislativă ar avantaja toate părţile implicate”, afirmă Mihai Apostolache, specialist în drept public, lector universitar doctor în cadrul UPG Ploieşti.
Iată articolul integral cu propunerea legislativă și argumentele în favoarea acesteia
Practica administrativă şi nevoia de schimbare a legii
Practica administrativă de la nivel local din România a relevat faptul că anumite zone profesionale interferează doar sporadic cu administraţia locală, în condiţiile în care experienţa profesională a persoanelor care activează în aceste zone poate ajuta foarte mult administraţia să se dezvolte şi să îşi diversifice paleta de servicii publice oferite cetăţenilor.
De exemplu, mediul universitar interferează cu administraţia locală doar atunci când are loc deschiderea oficială a cursurilor, moment în care oficiali locali sau judeţeni transmit cadrelor didactice si studenţilor mesajul instituţiei pe care o reprezintă. Cum, de asemenea, mediul de afaceri, grupat sub cupola Camerei de Comerţ şi Industrie, interacţionează destul de rar cu autorităţile locale, în special în situaţia în care au loc vizite ale unor delegaţii de oameni de afaceri din alte state sau când administraţia solicită diverse informaţii organismului de reprezentare a mediului privat pentru a-şi fundamenta anumite decizii.
Considerăm că se impune o apropiere a mediului academic şi a celui de afaceri de administraţia locală, sens în care propunem ca normele privind administraţia publică locală să fie modificate, iar în componenţa consiliului judeţean să intre atât consilieri aleşi, cât şi de drept.
De altfel, şi în trecut, în structura autorităţilor colegiale intrau atât persoane alese, cât şi de drept. Astfel, rectorul universităţii şi preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie din fiecare judeţ să devină membri de drept ai organului deliberativ judeţean, asigurând în acest fel o legatură strânsă între cele două zone profesionale şi administraţia locală. O astfel de schimbare legislativă ar avantaja toate părţile implicate.
Pe aceeaşi linie de idei, considerăm că din structura consiliului judeţean ar trebui să facă parte, ca membru de drept, şi primarul municipiului reşedinţă de judeţ. Chiar dacă este cea mai mare localitate din cadrul judeţului, de foarte multe ori, problemele cu care se confruntă administraţia municipiului reşedinţă de judeţ nu se află în sfera de preocupări a aleşilor judeţeni, aceştia concentrându-şi, mai de grabă, atenţia către celelalte localităţi ale judeţului. Ori este foarte important ca persoana care reprezintă cea mai mare comunitate de la nivelul unui judeţ să participe şi să aibă drept de vot în consiliul judeţean, astfel încât problemele administrative ale municipiului reşedinţă de judeţ să se regăsească pe agenda consiliului judeţean.
Atât rectorul universităţii, cât şi preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie şi primarul municipiului reşedinţă de judeţ trebuie să aibă drept de vot în consiliul judeţean şi să beneficieze de toate drepturile pe care le au aleşii locali, dar să respecte şi obligaţiile specifice acestei categorii de aleşi.
Lector univ. dr. Mihai Apostolache
