- Ministerul Dezvoltării a publicat, în transparență decizională, proiectul de lege privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
- Este vorba despre al doilea pachet de măsuri fiscal-bugetare prin care Guvernul vrea să taie din cheltuieli și să crească veniturile la buget.
Ca măsuri pentru asigurarea cheltuirii eficiente a fondurilor publice, proiectul de lege propune „reducerea cu unu a numărului de consilieri personali de la cabinetul demnitarului de la nivelul administrației publice centrale și reducerea numărului de consilieri de la nivelul administrației publice locale în funcție de numărul de locuitori ai fiecărei unități administrativ-teritoriale”.
„Menționăm faptul că această măsură a fost avută în vedere pentru realizarea de economii substanțiale care reprezintă cheltuielile ocazionate de salarizarea personalului vizat. Această măsură generează o reducere a numărului total de posturi la cabinetul demnitarilor din administrația centrală și locală de 6.060 de posturi, respectiv o reducere estimată a cheltuielilor salariale pe ultimele 4 luni ale anului 2025 de 193.920.000 lei și o economie anuală de 581.760.000 lei”, se arată în nota de fundamentare.
Totodată, pentru eficientizarea activității autorităților și instituțiilor publice de la nivel central și local o altă măsură propusă este aceea ca începând cu 1 ianuarie 2026 ordonatorii principali de credite ai autorităților și instituțiilor publice să poată prelua integral sau parțial exercitarea atribuțiilor compartimentelor suport de la ordonatorii secundari de credite și de la ordonatorii terțiari de credite, după caz, aflați în subordinea sau coordonarea acestora. În același scop, la nivelul prefecturilor se propune reducerea numărului maxim de posturi cu 20%, iar ministerul coordonator al activității prefectului va emite ordinul pentru stabilirea numărului maxim de posturi și structura posturilor aferente instituției prefectului.
Prin proiectul de lege se propune, de asemenea, introducerea normelor prin care să se reglementeze realizarea procesului de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici pe bază de competențe care să stabilească în mod concret modalitatea de desfășurare a întregului proces de evaluare. Având în vedere obiectivul principal de operaționalizare și aplicare a cadrelor de competențe, realizarea acestuia presupune reformarea procesului de evaluare anuală a performanțelor individuale astfel încât acesta să permită evaluarea modului de îndeplinire a obiectivelor individuale, utilizând cadrele de competențe generale și nivelurile de complexitate aferente. „Se are în vedere, totodată, ca indicatorii de performanță utilizați în evaluarea gradului și modului de atingere a obiectivelor individuale să includă cel puțin următorii indicatori, a căror pondere cumulată să reprezinte cel puțin 50% din ponderea alocată fiecărui obiectiv, respectiv:
a) gradul de complexitate a lucrărilor sau sarcinilor efectuate anual;
b) gradul de implicare în realizarea lucrărilor sau sarcinilor efectuate anual;
c) număr de lucrări sau sarcini efectuate anual raportat la numărul zilelor lucrătoare din anul pentru care se face evaluarea”.
Proiectul mai prevede posibilitatea exercitării raportului de serviciu cu timp parțial și aceea ca funcționarii publici definitivi numiți în funcții publice să poată exercita un alt raport de serviciu cu timp parțial în cadrul unei alte autorități a administrației publice locale sau instituții publice subordonate, după caz, în măsura în care atribuțiile prevăzute în fișele de post aferente celor două funcții publice sunt similare.
Prin propunerile de modificare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, cu modificările și completările ulterioare, se intenționează reducerea cu 20% a numărului de posturi (minim, mediu și maxim), cu ajustarea decalajelor între grupele de localități, astfel încât să nu existe diferențe majore între maximul unei grupe și minimul următoarei grupe.
„În aplicarea noilor tabele se vor utiliza datele privind populația rezultată la recensământul din anul 2021.
Prin aceste măsuri se crează premisele optimizării atât a resurselor umane, pe de o parte, cât și a resurselor bugetare ale autorităților administrației publice locale.
De asemenea se redimensionează numărul de polițiști locali, în funcție de dinamica socială, respectiv de situația demografică a unităților administrativ teritoriale. Astfel, punctul 3 din Anexa 1 se modifică și se completează pentru poliția locală astfel:
a) un post pentru fiecare 1.200 de locuitori pentru comune, oraşe, municipii, şi sectoare ale municipiului Bucureşti;
b) un post pentru fiecare 6.500 de locuitori pentru judeţe, respectiv municipiul Bucureşti;
c) unităţile administrativ-teritoriale cu numărul locuitorilor mai mic de 4.500 nu pot înființa poliție locală decât dacă pot asigura din venituri proprii integral cheltuielile cuprinse în secțiunea de funcționare. În acest caz numărul este de maxim 3 polițiști locali. Numărul posturilor astfel determinat poate fi prevăzut şi utilizat numai pentru serviciul public de poliţie locală, respectiv serviciul de pază a obiectivelor de interes judeţean;
d) numărul maxim de posturi rezultat cuprinde funcționari publici care ocupă funcții publice specifice de polițist local, funcționari publici care ocupă funcții publice generale și personal contractual”, detaliază nota de fundamentare.
Măsuri pentru creșterea veniturilor la bugetul local
În cea de-a doua parte, proiectul propune ca proprietarii să aibă obligația de a declara toate clădirile, inclusiv cele construite fără autorizație sau cu nerespectarea acesteia, pentru stabilirea impozitului.
„Nedeclararea duce la majorări succesive ale impozitului cu 30% pentru fiecare perioadă de întârziere de 6 luni. Autoritățile vor putea efectua inspecții pe teren și prin imagini satelitare, drone și alte tehnologii pentru identificarea clădirilor fără autorizație sau nedeclarate. Imaginile pot fi folosite ca probe pentru sancțiuni fiscale și disciplinare, cu scopul să îmbunătățească controlul și identificarea construcțiilor ilegale sau nedeclarate.
Structurile specializate din urbanism și fiscalitate vor coopera pentru a transmite automat date despre autorizațiile de construire, valabilitatea și caracteristicile tehnice (suprafață, materiale), pentru a stabili corect impozitul, cu scopul să faciliteze și să automatizeze procesul de colectare a datelor pentru calcularea impozitelor, reducând birocrația și erorile”, se arată în nota de fundamentare.
La același capitol este prevăzut că neachitarea amenzilor poate duce la suspendarea temporară a dreptului de a conduce, ca măsură de presiune pentru recuperarea creanțelor. Legislației actuale se adaugă reguli privind majorarea cuantumului amenzilor contravenționale în cazul neachitării lor la termenele inițiale: o majorare de 30% dacă amenda nu este plătită în 3 luni după termenul stabilit și o altă majorare de 30% dacă neachitarea continuă după 6 luni.
Proiectul integral poate fi consultat AICI.
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
