• Scriitorul Milan Kundera a murit, a anunţat miercuri postul de televiziune public din Republica Cehă, citat de Reuters.
• Kundera, romancier şi eseist francez de origine cehă, avea 94 de ani.
Cunoscut în întreaga lume pentru o operă tradusă în aproximativ patruzeci de limbi, Kundera a fost în multe privinţe un scriitor misterios.
Informaţiile sale biografice se limitau la următoarea declaraţie: „Milan Kundera s-a născut în Cehoslovacia. S-a mutat în Franţa în 1975”.
Pentru a completa această notă, diaristul Matthieu Galey a lăsat un portret mai detaliat al lui Kundera: „Accentul îi dă un farmec infinit şi acei ochi albaştri, atât de adânciţi în orbită. Ceva de boxer şi de papă. Cald, protector. Îţi dă încredere fizică. Opusul cărţilor sale”, scrie News.ro.
Autorităţile cehoslovace i-au retras cetăţenia în urma publicării în 1979 a romanului „Cartea râsului şi a uitării”, în care l-a descris pe preşedintele cehoslovac Gustav Husak drept „preşedinte al uitării”.
Romancierul a debutat ca poet. Viaţa sa de scriitor se împleteşte, bineînţeles, cu literatura, dar şi cu istoria unui secol care a văzut comunismul prăbuşindu-se după ce a dominat conştiinţele unei mari părţi a intelectualităţii europene, titrează digi24.ro.
Comunist entuziast încă de la vârsta de 18 ani, când a aderat la partid după ce acesta a preluat puterea în Cehoslovacia în urma celui de-al Doilea Război Mondial, Milan Kundera a realizat curând impostura socialismului de stat, care înăbuşea conştiinţele, în special pe cele ale scriitorilor şi intelectualilor, obligându-i să scrie într-o limbă moartă, cea a unui regim autoritar şi nivelator, pe care Kundera îl va descrie mai târziu drept kitsch pentru greutatea sa entuziastă şi prostia sa fulminantă.
Pentru Kundera, care a repetat acest leitmotiv al deziluziei eliberatoare în toate romanele sale, kitsch-ul nu este semnul distinctiv al unei anumite ideologii. Este tendinţa pe care o avem cu toţii de a înfrumuseţa condiţia umană şi de a-i nega dimensiunea tragică pentru a o face suportabilă.
Exclus din partid pentru prima dată în 1956, Kundera a fost reprimit în partid înainte de a fi exclus definitiv în 1970, după participarea sa activă la Primăvara de la Praga din 1968.
Kundera, pe atunci membru al Uniunii Scriitorilor, a luat parte la opoziţia faţă de un regim care urma să fie normalizat prin intervenţia sovietică.
A publicat „Iubiri caraghioase/ Risibles amours” (1971), „Valsul de adio/ La valse au adieux” (1976) şi „Viaţa e în altă parte/ La Vie est ailleurs” (1973), pentru care a primit Prix Médicis étranger, Milan Kundera a declarat că nu mai doreşte să scrie.
A fost invitat în Franţa în 1975. A ajuns să predea la Universitatea din Rennes, iar în 1981 François Mitterrand i-a acordat cetăţenia franceză - în acelaşi timp cu Julio Cortazar.
În 1984, s-a bucurat de un mare succes cu „L'insoutenable légèreté de l'être” („Insuportabila uşurătate a fiinţei”), în special datorită adaptării cinematografice din 1988 a romanului său de către Philippe Kaufman şi Jean-Claude Carrière.
În Franța, mai scrie șapte cărți, dintre care teatru, eseuri și încă cinci romane, până în 2005.
Milan Kundera s-a stins ieri, 11 iulie.
Mai multe pe hotnews.ro
CITEȘTE ȘI: „BUCURIA ȘI SĂNĂTATEA COPIILOR”: TEATRU ȘI EDUCAȚIE MEDICALĂ, ÎN PLOIEȘTI
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană
