• Ziua Limbii Române este sărbătorită în fiecare an la data de 31 august.
• Sărbătoarea a fost instituită prin Legea nr. 53/2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 145 din 19 martie 2013.
Ziua Limbii Române a fost stabilită, în mod simbolic, la aceeași dată cu sărbătoarea similară instituită în anul 1990 în Republica Moldova sub numele „Limba Noastră”, pentru a transmite mesajul că limba română este limba vorbită nu numai între granițele țării, ci și dincolo de acestea. Potrivit prezentei legi, Ziua Limbii Române poate fi sărbătorită de către autorităţile publice din România şi de către reprezentanţele diplomatice din străinătate, inclusiv de Institutele Culturale ale României sau de alte instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific.
CITEȘTE ȘI: ZIUA DIPLOMAŢIEI ROMÂNE. CE POȚI VIZITA PE 1 SEPTEMBRIE, LA MAE
Limba română provine din romanizarea populațiilor antice din bazinul Dunării de jos care, conform lui Herodot și celorlalţi autori antici, erau Traco-Dace, iar ulterior a fost influențată de limbile slave, greacă, maghiară și altele. O caracteristică esențială a limbii daco-române este lipsa dialectelor, la nord de Dunăre, graiurile din Banat, Ardeal, Maramureș, Moldova, Oltenia, Muntenia și Dobrogea fiind aproape identice, existând și relativ puține regionalisme.
Numele de „rumână” sau „rumâniască” pentru limbă este atestat în secolul al XVI-lea la mai mulți călători străini precum și în mai multe documente românești. Astfel, cel mai vechi document păstrat, scris în română, este Scrisoarea lui Neacșu, un document din 1521, în care Neacșu de Câmpulung îi scria primarului brașovean despre atacurile iminente ale turcilor. Aceasta era scrisă cu alfabetul chirilic, la fel ca majoritatea scrierilor românești din acea perioadă. În Palia de la Orǎștie (1581) şi în Letopisețul Țării Moldovei (1647) se menţionează, de asemenea, termenul de limbă română. Prima tipăritură românească a fost un Catehism tipărit la Sibiu în 1544, care s-a pierdut, prima tipăritură care s-a păstrat fiind Evangheliarul slavo-român a lui Filip Moldoveanul (1551-1553). Prima tipăritură română cu litere latine este culegerea de Cântece religioase calvine din 1560 a episcopului Pavel Tordaşi.
Limba română este o limbă romanică alături de franceză, italiană, occitană, portugheză, retroromană, sardă și, desigur, de spaniolă și catalană. Un procent de 60% din cuvintele ce fac parte din vocabularul de bază al limbii române provin din latină.
Limba română este limbă oficială şi naţională în România, unde 90,6 % din populaţie o consideră limba maternă.
Limba română este limbă maternă pentru aproximativ 28 de milioane de persoane, limbă de stat în România și Republica Moldova și limbă oficială și administrativă în Uniunea Europeană și Uniunea Latină. În țările vecine și în Balcani este limbă minoritară autohtonă, de uz familiar și local: Albania, Bulgaria, Croația, Grecia, Macedonia, Serbia, Ucraina și Ungaria.
De la 1 ianuarie 2007, una dintre limbile oficiale la nivelul Uniunii Europene este și limba română, la acest moment fiind 24 de limbi oficiale la nivel comunitar.
Limba româna este, de asemenea, una dintre cele cinci limbi în care sunt oficiate servicii religioase în statul monastic Muntele Athos, o regiune autonomă din Grecia, fiind vorbită în schiturile Prodromu și Lacu.
Limba română se studiază ca limbă străină în aproximativ 40 de țări din lume.
Video aici Ziua Limbii Române Biblioteca Județeană Prahova
„Limba românească, căreia i se închinară părinţii noştri ca unui idol viu şi însufleţitor, e singurul tezaur ce ne-a rămas de la ei, ereditate neînstrăinată şi necomună cu alţii.” (Timotei Cipariu)
„Limba unui popor este expresiunea și totodată instrumentul gândirii sale.” (A. D. Xenopol)
„Limba este cartea de noblețe a unui neam.” (Vasile Alecsandri)
„Limba este întâiul mare poem al unui popor.” (Lucian Blaga)
„Trăiască frumoasa şi cumintea limbă română! Fie în veci păstrată cu sfinţenie această scumpă Carte-de-boierie a unui neam călit la focul atâtor încercări de pierzanie.” (Ion Luca Caragiale)
„Nu noi suntem stăpânii limbei, ci limba e stăpâna noastră.” (Mihai Eminescu)
„Limba este focul veghetor al Patriei, suflarea ei caldă, sănătatea ei liber ziditoare de frumos. Limba este frumusețea activă a patriei.” (Grigore Vieru)
„Am fost mereu uimită de varietatea lingvistică a limbii române, de metaforele pe care le conţine. E o altă dimensiune a sinelui, pe care ţi-o conferă, de parcă aş avea două staţii, una a limbii pe care o întrebuinţez, alta, cea oferită de cuvântul echivalent al celeilalte limbi, care oferă o altă imagine. Limba română mă însoţeşte permanent, o am în cap, chiar dacă scriu în limba germană. Mă însoţesc, întotdeauna, în paralel, imaginile celeilalte limbi.” (Herta Muller)
„Cu cât scriu mai mult în franceză, cu atât mă fascinează mai mult limba română. De câte ori reîncep să scriu în limba română, redescopăr muzicalitatea limbii materne. Mă fascinează argoul jurnalistic, mă fascinează etajele argotice ale societăţii de consum.” (Matei Vișniec)
„Să treci de la limba română la limba franceză e ca şi cum ai trece de la o rugăciune la un contract.” (Emil Cioran)
„Limba română e actul meu de naştere, eu sunt fiinţă sub măslinul ei, care rodeşte de două mii de ani, dreptul meu e să-i ţin dealul verde şi bătut de soare şi să stau în genunchi sub ploaia cântecelor ce ţâşnesc din ea.” (Fănuş Neagu)
„A vorbi despre limba română este ca o duminică. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se numeşte, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se trăieşte.” (Nichita Stănescu).
Sursă și foto: Biblioteca Județeană Prahova „Nicolae Iorga”
CITEȘTE ȘI: MUZEUL JUDEŢEAN DE ISTORIE ORGANIZEAZĂ A XI-A EDIȚIE A ZILEI LIMBII ROMÂNE
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană
