• Sfântul Dumitru, trecut în calendarul ortodox drept Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este sărbătorit în fiecare an pe 26 octombrie.
• În tradiția populară, această sărbătoare marchează începutul iernii.
Sfântul Dumitru, cunoscut și sub numele de Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir, a trăit în perioada împăraților Dioclețian și Maximian Galeriu. El era fiul voievodului cetății Tesalonicului și a fost botezat în secret de părinții săi, din cauza persecuțiilor împotriva creștinilor. Sfântul Dumitru a fost educat de părinții săi în tainele credinței, în milostenie și în ajutorarea celor nevoiași.
Sfântul Dumitru a crescut în înțelepciune și, la vârsta adultă, părinții săi au murit, lăsându-l moștenitor al averii și al numelui lor. Împăratul Maximian a aflat despre moartea voievodului Tesalonicului și l-a chemat pe Sfântul Dumitru să-i succeadă în funcție. A fost primit cu mare onoare de cetățeni și a condus cu demnitate, propovăduind credința și convertind mulți oameni la creștinism.
Maximian, după ce a aflat că Sfântul Dumitru este creștin, s-a înfuriat și a ordonat organizarea unor festivități în cinstea zeilor. Când Sfântul Dumitru a mărturisit că este creștin, a fost închis în temniță până la încheierea acestor festivități. În temniță, el l-a binecuvântat pe Nestor să lupte împotriva unui luptător numit Lie. Nestor, după ce a fost semnat cu semnul crucii de către Sfântul Dumitru, a învins în luptă. Când Maximian a aflat despre această binecuvântare, a ordonat ca Sfântul Dumitru să fie ucis cu sulițe, iar lui Nestor să i se taie capul, conform Creștinortodox.ro.
Moaștele Sfântului Dumitru se află în Tesalonic, în biserica ridicată în memoria sa. El a primit numele de Izvorâtorul de Mir datorită faptului că din moaștele sale a curs și continuă să curgă mir. Mirul este folosit în credința creștină pentru vindecarea diverselor boli.
În prima duminică după sărbătoarea Sfântului Dumitru, la Vecernie, racla cu sfintele moaște este deschisă, iar Mitropolitul scoate tava cu mir, care este amestecat cu ulei de la Sfântul Maslu și oferit credincioșilor bolnavi pentru vindecare.
Tradiții și superstiții de Sfântul Dumitru
Sărbătoarea Sfântului Dumitru este asociată cu moartea naturii și cu sosirea iernii și a frigului. Această sărbătoare marchează sfârșitul toamnei și începutul sezonului rece. Conform datinei, Sfântul Dumitru are grijă să aducă gerul și să desfrunzească copacii, pregătind astfel natura pentru iarnă.
În tradiția românească, Sfântul Dumitru este considerat omologul Sfântului Gheorghe și este patronul păstorilor. El este venerat și ca garant al soroacelor și protector al animalelor. La Sfânt Dumitru, căldura intră în pământ și gerul începe să-și arate colții. Dacă Sfântul Gheorghe are grijă ca la ziua lui să fie codrul înverzit, Sfântul Dumitru are grijă să-l facă negru, adică să-l desfrunzească.
Această asociere între Sfântul Dumitru și Sfântul Gheorghe poate fi observată și în obiceiurile și tradițiile populare.
Ziua Sfântului Dumitru este o zi importantă pentru slujbe și pentru practicarea unor obiceiuri tradiționale. Se împarte mâncare și se slobod sărindarele, iar femeile duc mâncarea la biserică și o oferă celor trecuți în neființă. În Dobrogea, există un obicei numit "datina Saiegiilor", în care un grup de flăcăi se adună la o casă și pornesc prin sat cântând din fluiere și cavale. În timpul acestui obicei, unul dintre flăcăi este îmbrăcat ca o cadâncă și primește bacșișuri.
Un alt obicei specific acestei sărbători este tunderea coamei cailor până la vârsta de trei ani, pentru a avea un păr frumos. Se crede că cei care păzesc cu sfințenie această sărbătoare vor fi feriți de boli și de lovituri, iar acest gest va aduce noroc și protecție animalelor. Cu toate acestea, este important de menționat că este interzisă folosirea pieptenului în această zi. Se spune că utilizarea pieptenului va atrage necazuri și primejdii persoanei care încalcă această regulă.
Sărbătoarea Sfântului Dumitru este însoțită de diverse superstiții legate de vreme și de iarna ce va urma.
Dacă ziua de Sfântul Dumitru este însoțită de vreme aspră, se crede că iarna va fi bună. Alții susțin că dacă ziua este frumoasă, toamna va fi lungă și frumoasă. O vreme înnorată de Sfântul Dumitru, cu vânt și ploaie, prevestește zăpezi grele în iarna care va veni.
Dacă în noaptea Sfântului Dumitru este lună plină și cerul este senin, se crede că iarna va fi bună. Însă, dacă cerul este acoperit de nori și plouă sau ninge, iarna va fi aspră, cu zăpezi grele.
Dacă în noaptea de Sfântul Dumitru este lună nouă, se crede că iarna va începe curând și se va termina repede. În schimb, dacă este lună plină, iarna va începe mai târziu și se va termina mai târziu.
Un obicei specific acestei sărbători este pândirea oilor în noaptea de Sfântul Dumitru. Dacă prima oaie care se ridică este albă și pleacă în jos, se crede că iarna va fi grea. În schimb, dacă prima oaie care se ridică este neagră și pleacă în sus, se crede că iarna va fi ușoară. Potrivit superstițiilor pastorale, în alte zone păstorii își așează cojocul pe iarbă, în mijlocul oilor, așteptând să vadă ce oaie se va așeza pe el. Dacă se va culca o oaie neagră, iarna va fi una bună, iar dacă se va culca o oaie albă, iarna va fi aspră.
Conform tradiției populare, de Sfântul Dumitru trebuie plătite toate datoriile, chirii și împrumuturi care au fost făcute cu șase luni în urmă. Se crede că această acțiune va asigura prosperitatea și bunăstarea în anul următor.
În Bucovina, există o tradiție care spune că cine seamănă usturoiul după ziua de Sfântul Dumitru va avea parte numai de pagubă în anul următor. Acest obicei este respectat cu strictețe, iar oamenii evită să semene usturoiul după această dată pentru a evita ghinionul și pierderile.
O altă tradiţie spune că, nu este bine ca florile să fie culese, dacă nu sunt încă ofilite.
În ziua de Sfântul Dumitru, tinerii aprind din nou focul viu a lui Sânmedru în curtea gospodăriei şi-l întreţin cu vreascuri şi cu cetină de brad: focul arde pe parcursul nopţii, iar cei care-l veghează îl roagă pe un bunic sau pe cel mai vârstnic din comunitatea respectivă să povestească despre minunile săvârşite de cei doi sfinţi Dimitrie. Acele întâmplări sunt transmise din moşi-strămoşi în familiile sătenilor din localităţile rurale.
Cine are un mare necaz trebuie să-l mărturisească Cuviosului Dumitru. Tradiţia spune că, îndeosebi în această zi, la slujba de prăznuire, Dumnezeu ne trimite darurile sale şi împlineşte rugile noastre prin intermediul Cuviosului Dimitrie cel Nou.
Sărbătoriții zilei
Sfântul Dumitru 2023 se sărbătoreşte pe 26 şi 27 octombrie, zi în care mulţi români îşi serbează onomastica. Creştinii îl cinstesc pe Sfântul Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, dar și pe Sf Dimitrie cel Nou.
De Sfântul Dumitru, 331.485 de români îţi serbează ziua de nume, potrivit unui raport al M.A.I. Dintre sărbătoriţii de Sf. Dumitru, 43.919 sunt femei, iar 287.566 bărbaţi.
Printre numele sărbătorite de Sf. Dumitru 2023 se numără Dumitru, Dimitri, Mitică, Dimitrie, Dumitrache, Mitru, Mitrea, Mitrache, Dimitrica, Mitu, Dima, Dumitrica, Dumitra, Demetra, Dumitrița, Dumitrana, Mita, Mița, Dumitrina și Mimi.
Numele Dumitru- Dumitra și popularul prenume Mitică își au originea în grecescul Demetrios, provenit din Demeter sau Demetra, zeița greacă a agriculturii și fertilitășii. Numele Demeter este compus din sintagmele grecești “De”- pământ și “Meter”- mamă, Demetrios însemnând “iubitor al pământului” sau dedicat, devotat, credincios lui Demeter.
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană
