• Atât Ajunul Bobotezei, 5 ianuarie, cât și sărbătoarea Botezului Domnului, 6 ianuarie, sunt însoțite de numeroase tradiții pe care mulți credincoși le respectă.
• Cele două zile sunt pline de ritualuri menite să aducă sănătate și belșug.
Ajunul Bobotezei este primul moment al noului an în care credincioșii țin post aspru. Pentru a primi cum se cuvine sărbătoarea importantă din 6 ianuarie, acesta trebuie să fie însoțit de rugăciune.
În Ajun de Bobotează, credincioșii ortodocși țin post aspru pentru că Boboteaza este considerată şi ziua naşterii spirituale a Mântuitorului Iisus Hristos. În ziua de 5 ianuarie nu se mănâncă şi nu se bea nimic în cazul celor care pot ține această rânduială. Pentru persoanele care nu pot urma postul negru, preoții recomandă postul obișnuit, care să nu pună în pericol sănătatea credincioșilor.
Postul din ziua de 5 ianuarie își are originea încă din perioada secolele IV-VI. În vremurile respective, catehumenii se pregăteau temeinic pentru a primi cum se cuvine un astfel de praznic. Timp de 40 de zile, oamenii țineau post negru pentru a primi botezul începutului de an.
După această rânduială, credincioșii puteau participa pentru prima data la liturghie şi aveau voie să se împărtăşească. În zilele noastre, creștinii postesc în Ajun de Bobotează pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfinţită.
Ajunul Bobotezei: Tradiții și superstiții
Ajunul marii sărbători din 6 ianuarie este legat de o serie de tradiții și obiceiuri. Datina spune că cine respectă tradițiile din ajunul Bobotezei va avea noroc tot anul.
Este ziua în care se deschid cerurile și, totodată, ziua în care în casele oamenilor vine preotul cu apă sfințită și busuioc pentru a binecuvânta casa, familia, gospodăria.
Tradiția mai spune că fetele nemăritate trebuie să ia o rămurică din mănunchiul de busuioc cu care preotul stropește și să o pună sub pernă, pentru a-și visa ursitul. În unele zone ale țării, în ajunul Bobotezei, se spune că pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământată doar cu 9 degete din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase. Ursitul era acela pe care îl visau că le aduce apă.
CITEȘTE ȘI: TEATRUL „TOMA CARAGIU” VĂ INVITĂ LA PRIMELE SPECTACOLE ALE LUNII IANUARIE
O tradiție veche spune că fetele tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la streașina casei, iar dacă a doua zi îl găseau plin de chiciură, însemna că se vor mărita cu un băiat bogat.
Potrivit altor tradiţii, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat.
În alte zone, în Ajunul Bobotezei, se pregăteşte o masă asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului. Pe masa din camera cea ma bună se aşterne o faţă de masă, aleasă special pentru acest moment. Sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ se pune câte un bulgăre de sare. Deasupra, se aşază douăsprezece feluri de mâncare: colivă, fiertură de prune sau perje afumate, borş de fasole albă în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, borş de pește, pește prăjit, „vărzare” – plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac etc.
Până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mâncare, iar imediat după sfinţirea mesei, câteva bucate sunt adăugate în hrana animalelor pentru „a fi protejate de boli şi pentru a fi bune de prăsilă”.
În unele sate din Moldova, în Ajunul Bobotezei, grupuri mai mari sau mai mici de fete şi băieţi umblă din casă în casă, pentru a vesti sosirea preotului cu crucea. Această datină este asemănătoare colindatului cu „Moş Ajunul” de la Crăciun.
Copiii care umblă cu Chiraleisa (de la grecescul Kyrie Eleison – Fie-ţi milă, Doamne) nu rostesc însă texte versificate, ci strigă doar „Chiraleisa! Chiraleisa! Chiraleisa!”, de trei ori. Ei primesc mere, nuci, prăjituri pe care ei le strâng în trăistuţe, petrecute peste umăr.
În Bucovina, preotul este însoţit şi de gospodari care merg cu lumânări aprinse pe la casele vecinilor şi strigă şi ei Chiraleisa. Gazda îi primeste în casă, îi serveste cu bucate de post, după ce acestea au fost stropite cu agheasmă.
Femeile aşază cel mai frumos fuior de cânepă pe crucea preotului.
Tot în ajunul Bobotezei, ortodocșii de rit vechi se pregătesc pentru Crăciunul pe rit vechi, care se sărbătorește pe 7 ianuarie, în aceeași zi cu Sfânul Ion.
De asemenea, există numeroase superstiții legate de vremea din ajun de Bobotează. Dacă este brumă în ajunul Bobotezei, atunci anul va aduce poame multe. Dacă picură din streașina casei în ziua de ajun, se spune că va fi o vară ploioasă. Dacă în ajunul Botezului Domnului va ploua, va fi un an ploios. Se spune că dacă zăpada de sub picioarele preotului scârțâie în ziua în care acesta ajunge în case cu Iordanul, atunci va fi un an bogat și roditor. Tot o superstiție spune că din direcția în care va stropi preotul cu busuiocul, de acolo vor veni și ploile din cursul anului.
Boboteaza
Ziua de 5 ianuarie este urmată de Bobotează, una dintre cele mai importante praznice ale anului bisericesc. De asemenea, după această sărbătoare, credincioșii se bucură de ziua Sfântului Ioan, ultima din ciclul sărbătorilor de iarnă.
Legenda de la care a pornit obiceiul sfinţirii apelor se referă la faptul că atunci când Ioan Botezătorul a început procesiunea botezării, diavolii au venit pe râul Iordanului pentru a o împiedica. În acel moment, Dumnezeu le-a poruncit preoţilor să sfinţească toate apele. Ca urmare, toţi diavolii au căzut sub gheţuri şi s-au înecat. După botezul lui Hristos s-au deschis cerurile, iar Duhul lui Dumnezeu s-a coborât în chip de porumbel și a stat peste Iisus, în timp ce Tatăl a spus: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am Binevoit”. Botezul primit de Mântuitor are și un alt scop: Epifania, arătarea Sfintei Treimi, momentul în care Iisus Hristos avea să fie descoperit de Sfântul Ioan și prin acesta, lui Israel, ca Fiul lui Dumnezeu și ca Mesia. Această zi, în tradiția populară, mai este numită și Sărbătoarea Iordanului, o sărbătoare dedicată purificării apelor și naturii.
De ziua Bobotezei sunt legate mai multe tradiții și obiceiuri. Sfințirea cea Mare a apei este slujba săvârșită numai de Bobotează.
Aghiasma Mare, rezultată în urma acestei rânduieli bisericești este considerată vindecătoare. Aceasta se oferă credincioșilor care au ținut post, dar și bolnavilor.
Conform tradiției, credincioșii gustă de opt ori din această apă sfințită. Cifra opt ne amintește de veșnicie, de viața de veci, având în vedere că în Cartea Apocalipsei se vorbește despre ziua a opta, cea care ar urma după Judecata universală.
După rânduiala bisericească, Aghiasma Mare se ia pe nemâncate timp de opt zile. După Sfânta Liturghie, credincioșii pot bea din Aghiasma Mare, apoi pot lua anafora. De asemenea, apa sfințită se oferă persoanelor cu probleme de sănătate. Se spune că apa sfinţită, numită „agheasma mare”, adusă în această zi de la biserică, e miraculoasă. Cu doar câteva picături poţi vindeca deochiul, alcoolismul, sterilitatea sau crizele de nervi. De asemenea, se poate curăţa casa de duhurile rele.
În mai multe regiuni din România, preoții merg pe la casele oamenilor pentru a le sfinți. În Moldova, femeile pregătesc turte și colaci pentru a oferi un dar celor sărmani.
În ziua de Bobotează, în mai multe părți ale țării, preoții aruncă o cruce în apă. Cei care au curajul de a intra în apele reci pentru a o scoate vor avea parte de un an îmbelșugat.
În această zi nu se spală rufe, fiindcă toate apele sunt sfinţite, şi nu se dă nimic cu împrumut. În anumite zone se spune că nu e bine să speli nici în următoarele opt zile.
În cele trei zile, cât ţine Bobotează în Bucovina, există sate în care vecinii, prietenii şi rudele obişnuiesc a se colinda reciproc, după cum există comunităţi în care, în aceste zile, reapar mascaţii. Tinerii, mascaţi în babe şi moşnegi, colindă mai ales pe la casele unde se găsesc fete de măritat, obiceiul fiind o reminiscenţă a cultului moşilor şi strămoşilor precum şi a unor vechi practici fertilizatoare.
De asemenea, în această zi sunt interzise certurile în casă.
CITEȘTE ȘI: LIVEALIVE CREW ORGANIZEAZĂ CAMPANIA DE STRÂNGERE DE CARTE „DĂRUIEȘTE CUNOAȘTERE”
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
