Améliorer activement la puissance masculine et n est pas seulement appelé cialis 10mg prix. La qualité européenne actuelle est peu coûteuse.

academicienii, Mircea Cartarescu, scriitorul, Academia Romana
Categorie: APH Cultural

 

• După ce Mircea Cărtărescu, scriitorul român cu cele mai multe premii internaționale, nu a întrunit voturile necesare pentru a intra în Academia Română, academicienii care l-au respins și-au spus opinia.
• Scriitorul acad. Valeriu Matei, cel care înaintea votului a distribuit un apel pentru a nu fi ales Cărtărescu, consideră că acesta a insultat poporul român, iar acad. Nicolae Breban spune că scriitorul tradus în peste 23 limbi „este bun, dar nu de nivelul Academiei”.
• Prietenii, admiratorii și cititorii lui Mircea Cărtărescu au ocazia să îl reîntâlnească la Ploiești, pe 22 martie.

Mircea Cărtărescu ar fi avut nevoie de 74 de voturi ale membrilor Adunării Generale a Academiei Române pentru a deveni membru corespondent. A obținut doar 73.
Contestatarii săi sunt, potrivit Hotnews, academicienii Nicolae Breban și Valeriu Matei.

CITEȘTE ȘI: Mircea Cărtărescu nu a fost admis ca membru al Academiei Române

Nicolae Breban (91 de ani) este romancier, membru titular Academiei Române. A fost distins cu premiul „Ion Creangă” al Academiei Române și mai multe premii ale Uniunii Scriitorilor. Acesta a deținut pentru o perioadă funcția de membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, până când a intrat în conflict cu autoritățile din acea vreme.

Valeriu Matei (65 de ani) este scriitor din Republica Moldova și membru de onoare al Academiei Române, directorul general al Editurii Academiei Române. Acesta a primit mai multe premii din partea Uniunii Scriitorilor din România și din partea Academiei Române. A candidat la alegerile prezidențiale din 1996 din Republica Moldova.
Înainte de vot, Valeriu Matei a distribuit chiar un apel prin care aducea argumente împotriva acceptării lui Mircea Cărtărescu, relatează sursa citată.

„Eu am trimis tuturor membrilor secției noastre un text prin care mi-am exprimat punctul de vedere. M-am referit la afirmațiile pe care le-a făcut Mircea Cărtărescu pe parcursul anilor. Unele, după mine, deosebit de grave.
Într-un articol din 2005, numit „O vină istorică. Despre antisemitismul românesc”, Mircea Cărtărescu aduce insulte lui Mihai Eminescu, Emil Cioran și Mircea Eliade.
Dar aduce și insulte poporului român, pentru că traduce inexact o afirmație a lui Hannah Arendt, care nu era un specialist în istoria modernă și nu avea instrumente să măsoare antisemitismul, și a afirmat că în Al Doilea Război Mondial, România era cea mai antisemită țară a Europei, ceea nu corespunde adevărului. Mircea Cărtărescu traduce că românii au fost cel mai antisemit popor din Europa. Deosebirea e fundamentală. Nici pe departe poporul român nu este un popor antisemit. Eu am remarcat aceste lucruri, care nu sunt normale. Sigur, ne asumăm toate erorile, dar trebuie să cunoaștem istoria”, a declarat Valeriu Matei pentru HotNews.

„Nu aceasta este literatura”

Scriitorul Valeriu Matei acuză că în primul său volum, „Faruri, vitrine, fotografii…” Mircea Cărtărescu a plagiat din alți autori, cum ar fi romanul lui Laurence Sterne, „Viața și opiniile lui Tristan Shandy”.

„Plagiatul a fost sesizat încă din 1981, iar Cărtărescu, când și-a editat antologiile, a pus între ghilimele acele texte, deci practic și-a recunoscut el însuși plagiatul. A face citate postmoderne nu înseamnă să nu le dăm cu ghilimele.

Nu în ultimul rând, am atras atenția asupra stilului romanelor sale. Dacă, să zicem, putem discuta dacă „Orbitor” din trei părți, „Aripa stângă”, „Corpul” și „Aripa dreaptă” este un roman, asupra celorlalte discuțiile trec în derizoriu, sunt niște divagații neobișnuite la persoana întâi, pe sute de pagini, fără să aibă niște structuri foarte clar definite.

Am scos în evidență și aceste texte cu evidente conotații scatologice și pornografice, din romanele sale. Sunt jignitoare. Dacă ăsta e un stil, atunci ne explicăm de ce un asemenea stil, fiind premiat, încurajat, tradus, avem atâta literatură în ultimele generații cu expresii de acest gen. Nu aceasta este literatura”, a mai spus Valeriu Matei.

„La Mircea Cărtărescu sunt trei personaje: tăticul, mămica și Mircea”

Și scriitorul Nicolae Breban a confirmat pentru HotNews că nu susține acceptarea scriitorului Mircea Cărtărescu, deși îi recunoaște acestuia anumite calități.
„Nu m-au sunat să mă întrebe, dar dacă m-ar fi sunat cineva, le-aș fi explicat că nu merită să intre în Academie. E un bun scriitor, dar nu e la nivelul Academiei Române. Citindu-i întreaga operă, despre care nu se vorbește decât parțial, și toată reclama făcută cu mulți bani, bani care au venit pentru reclama sa de la ICR (Institutului Cultural Român).

În Dostoievski sunt zeci de personaje, în Thomas Mann sunt zeci de personaje. La Mircea Cărtărescu sunt trei personaje: tăticul, mămica și Mircea. În literatură trebuie să faci oameni mai vii, cum l-a făcut Dostoievski pe Raskolnikov, Shakespeare pe Hamlet.

Cărtărescu n-are niciun roman, are o trilogie despre care s-a făcut un tam-tam enorm. Primul volum n-are nicio ficțiune. E o cronică de familie. Tăticul, mămica și Mirciulică. Există niște pasaje acolo care sunt la limita pshiopatiei, dar nu e nebun, face pe nebunul.

Cărtărescu este semnul cel mai profund și mai alarmant al capacității sau al incapacității noastre de maturitate civică și psihologică, adică putem folosi materialele cele mai abjecte, cele mai nepotrivite, ca să facem bani. Este un bun scriitor, dar nu e un mare romancier, pentru că nu este capabil de ficțiune”, a declarat Breban pentru HotNews.

Președintele Academiei Române: „Lumea a văzut că aș fi vrut să-l văd pe Mircea Cărtărescu între membrii Academiei”

„Eu ar trebui să fiu, ca președinte al Academiei, complet imparțial și să nu spun nimic. Am dreptul la un singur vot în Adunarea Generală. Dar lumea a văzut că aș fi vrut să-l văd pe Mircea Cărtărescu între membrii Academiei. De altminteri, am susținut prioritatea votului din Secție, unde Mircea Cărtărescu a fost votat în unanimitate (nouă voturi din nouă participanți), fapt care mi-a atras și critici, a spus Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, pentru sursa citată. El a mai precizat că au fost luate în calcul faptul că este cel mai cunoscut autor român la nivel internațional, fiind totodată și cel care a câștigat cele mai multe premii literare.
„Toate aspectele au fost luate în calcul și relevate de către prof. Rodica Zafiu (președinta Secției de filologie), de către Ion Pop și Ana Blandiana, membri ai Academiei și scriitori. Au existat și critici. Totuși, două treimi (fără unu!) l-au susținut pe Mircea Cărtărescu. (...) Ședințele Academiei sunt închise doar atunci când se votează pentru alegeri și când nu pot lua cuvântul decât membrii Academiei. Așa prevăd legea și statutul”, a mai precizat președintele instituției.

Ce transmite Mircea Cărtărescu

„În ultimele zile am fost copleșit de căldura și solidaritatea lumii noastre culturale față de mine. Vreau să mulțumesc aici, cu toată gratitudinea, tuturor celor care, din Academia română, din presă și de pe rețelele sociale, mi-au fost zilele acesta alături”, a scris vineri Mircea Cărtărescu pe pagina sa de Facebook.

Mircea Cărtărescu a obținut peste 20 de premii naționale și internaționale, printre care Dublin Literary Award, Premiul Thomas Mann, Premiul Literar „Giuseppe Acerbi”, Premiul FIL de Literatură în Limbi Romanice, dar și Premiul Uniunii Scriitorilor din România și Premiul Academiei Române.

Printre cele mai cunoscute volume ale lui Mircea Cărtărescu se numără „Solenoid”, „Orbitor”, „Theodoros”, „Melancolia”, „Nostalgia”. Acestea au fost traduse în peste 23 de limbi, printre care engleză, franceză, spaniolă, germană, sârbă, turcă, norvegiană, olandeză, rusă.

Mircea Cărtărescu va reveni la Ploiești pe 22 martie, unde, alături de prozatorul Ioan-Mihai Cochinescu, va urca din nou pe scena Filarmonicii „Paul Constantinescu” pentru un dialog neconvențional despre viață, iubire şi literatură. Evenimentul AICI.

Mai multe pe Hotnews.ro

CITEȘTE ȘI: La Teatrul Evreiesc de Stat, actorii joacă păziți de jandarmi

Back To Top