• Creştin-ortodocşii intră luni în Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare (13-20 aprilie).
• Fiecare zi din acest interval care precede Paștele (20 aprilie) are o semnificaţie.
Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare (13-20 aprilie) este cea a pioşeniei în sfintele lăcaşuri monahale, de aceea postul devine mai aspru.
Potrivit rânduielilor canonice, în aceste zile se ajunează (se ține post) din prima parte a zilei și până spre seară.
În timpul acestei săptămâni, în Maramureş, oamenii poartă haine de doliu, iar mulți credincioşi încearcă chiar să ţină post negru.
CITEȘTE ȘI: Biserica Ortodoxă a Poloniei trece în calendar noii sfinți români
În ultima săptămână din Postul Paştelui, se fac slujbele bisericeşti numite Denii, pentru pomenirea ultimelor zile ale lui Hristos pe Pământ.
Cele mai importante denii din Săptămâna Mare sunt cunoscute drept deniile din Joia Mare şi Vinerea Mare. Este vorba despre Denia celor 12 Evanghelii, slujba din ziua de joi și cele 12 citiri din Noul Testament vorbesc despre prinderea, judecata şi răstignirea lui Iisus Hristos.
În Vinerea Mare, în toate bisericile ortodoxe se desfăşoară denia Prohodului Domnului, o slujbă în care sunt cântate în imnuri, împărţite în trei „stări”, patimile, răstignirea, moartea şi îngroparea Mântuitorului.
Ultimele zile dinainte de Înviere aduc și curățenia generală în gospodării.
„Imediat după duminca Floriilor începe Săptămâna Sfintelor Pătimiri. De acum mulți oameni aleg să țină post negru, cu credință și nădejde în Dumnezeu, dar și să participe la slujbe de spovedire. În ultima săptămână înainte de Paște, noi, românii, avem și respectăm printre cele mai frumoase obiceiuri și tradiții strămoșești. Odată cu Săptămâna Mare, începem să intrăm în atmosfera marelui praznic, cel al Învierii Mântuitorului. De acum se pregătesc casele și gospodăriile pentru ziua de Paște, se face curățenie în curți și se gătesc bucatele pentru sărbătoare. Este o perioadă de liniște în care trebuie să primeze iubirea față de noi și aproapele nostru. Este un timp bun pentru a cere iertare tuturor celor dragi, pentru a putea întâmpina cu bucurie și mântuire în suflet marea sărbătoare a Învierii Domnului”, a declarat pentru Digi24 Părintele Gabriel Cazacu.
Semnificațiile zilelor din Săptămâna Mare
Luni
Ziua de luni din Săptămâna Mare ne aduce în faţă icoana tânărului Iosif care a fost vândut de fraţii săi în Egipt. Istorisirea vieţii sale în cultul liturgic este anticiparea Jertfei Mântuitorului Iisus Hristos care a fost vândut de Iuda.
Creștinii încep curățenia de Paște. Se spală haine și se pregătesc gospodăriile pentru praznicul Învierii Domnului.
Marți
Marţi are loc pomenirea Pildei celor zece fecioare. Marțea Mare din Săptămâna Patimilor, numită și Marțea Seacă. Aceasta este ziua în care Iisus Hristos le-a povestit celor 12 ucenici ai săi pilda celor 10 fecioare, care prezintă povestea a cinci fecioare „înțelepte" și cinci „neînțelepte" care se pregătesc pentru nuntă.
Ziua de marți este dedicată treburilor casnice. Ziua mai este cunoscută și sub denumirea de Marțea Seacă.
Miercuri
Tot o pomenire se face și în miercurea din Săptămâna Mare, cea a femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi şi a uns cu mir picioarele Mântuitorului, simbol al pocăinţei adevărate şi al îndreptării omului păcătos.
Miercurea mare este ultima zi în care se mai spală haine și ziua în care se definitivează treburile în gospodărie.
Joi
Joi, slujba amintește de patru evenimente deosebite din viaţa Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă de smerenie; Cina cea de Taină, la care Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii; rugăciunea arhierească; începutul Pătimirilor, prin vinderea Domnului.
În Joia Mare, oamenii merg la biserică să se spovedească și să se împărtășească.
Se vopesec ouăle de Paște și începe pregătirea preparatelor culinare. În diferite zone ale țării, din Joia mare gospodinele încep să coacă aluatul pentru cozonac sau pască. Începând de joi nu se mai spală haine și nici nu se mai fac treburi grele în case. În Joia Mare credincioșii merg la Denia celor 12 Evanghelii.
Tot în Joia Mare, există superstiția conform căreia fetele obişnuiesc ca, în timpul slujbei, să facă pe o sfoară câte un nod, după fiecare evanghelie, apoi îşi pun sfoara sub pernă ca să-şi viseze alesul.
Vineri
Vineri sunt prăznuite „Sfintele şi mântuitoarele şi înfricoşătoarele Patimi ale Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos”. Vinerea Mare reprezintă ziua în care Iisus a murit pe cruce.
Mulți oameni aleg ziua de vineri pentru post negru, în amintirea Patimilor lui Hristos.
În Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf, acea icoană picată pe pânză care reprezintă punerea în mormânt a Domnului.
Sfântul Epitaf este așezat pe o masă mai înaltă iar credincioşii sărută Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi Sfântul Epitaf şi trec de trei ori pe sub masă.
Acest ritual se numește și “trecerea pe sub aer” și semnifică coborârea și ridicarea lui Iisus Hristos din groapa morții dar și coborârea în iad a Domnului pentru a elibera sufletele drepților.
În biserici se oficiază Denia Prohodului, cortegiul de credincioşi, în frunte cu preoţii, dă ocol bisericii de trei ori.
Totodată, conform datinii, credincioșii care se întorc de la Biserică, aduc acasă lumina Prohodului, a punerii Domnului Iisus în mormânt, și înconjoară casa ținând în mână lumânarea aprinsă.
Potrivit supersițiilor, în această zi din Săptămâna Mare nu se spală și nu se calcă haine, nu se mătură și nu se coase.
Sâmbătă
La slujba din Sâmbăta Patimilor se prăznuiește îngroparea Mântuitorului Iisus Hristos. La miezul nopţii, credincioşii ascultă în faţă bisericilor, slujba de Înviere, la care se primește lumina şi vestea că Hristos a Înviat.
Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire pentru ziua de duminica Paștelui. Acum se termină preparatele culinare, iar oamenii se pregătesc pentru slujba mare de Înviere.
Sărbătoarea de Înviere - prima zi de Paște
Sărbătoarea de Paște se prăznuiește la o dată diferită în fiecare an, iar calculul exact al zilei în care pică sărbătoarea Învierii Domnului este făcut în funcție de două fenomene naturale: echinocțiul de primăvară și Luna plină. Anul acesta Paștele Ortodox și Paștele Catolic, la fel ca și Floriile, pică în aceeași zi. Ultima oară când ortodocșii și catolicii au sărbătorit Paștele în aceeași zi a fost în 2017.
Mai multe pe Digi24.ro, Adevarul.ro
CITEȘTE ȘI: A murit Mario Vargas Llosa, scriitor laureat al Premiului Nobel pentru Literatură
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
