• Reabilitarea clădirii Muzeului Național de Istorie din București ridică mari probleme în ceea ce privește depozitarea și mutarea celor 18 milioane de exponate.
• Soarta lor este neclară după ce varianta preluării în custodia armatei a picat.
Ecuația mutării celor 18 milioane de piese din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) – a cărei clădire urmează să intre în renovare – se dovedește greu de rezolvat.
Soluția la care spera Ministerul Culturii la începutul anului 2025, adică preluarea obiectelor în depozitele armatei, a picat după ce Ministerul Apărării a declinat propunerea.
Trei luni mai târziu, nici reprezentanții muzeului, nici cei ai guvernului nu au un plan concret. Spun doar că „se analizează mai multe opțiuni” și atât.
CITEȘTE ȘI: Pictorul Eugen Măcinic revine în Ploiești cu o nouă expoziție de acuarelă
Dacă s-ar fi materializat, colaborarea dintre Ministerul Culturii și Ministerul Apărării (MApN) nu ar fi fost o premieră.
În 2021, de exemplu, Armata Română a asigurat transportul a peste 800 de artefacte, precum brăţări dacice din aur şi argint – inclusiv coiful de la Coțofenești – la Madrid, cu o aeronavă Hercules, pentru o expoziție temporară.
De ce nu s-a mai implicat Armata
Reprezentanții Ministerului Culturii au solicitat, la începutul lunii februarie, Ministerului Apărării să găsească spații care ar putea fi puse la dispoziție pentru ca tezaurul de la Muzeul Național de Istorie să fie mutat.
Propunerea venea la scurt timp după jaful de la Muzeul Drents, din Olanda, pe 25 ianuarie 2025.
Cererea venea în contextul în care clădirea muzeului, de pe Calea Victoriei din București, va intra în renovare.
Data exactă nu este cunoscută, însă lucrările vor dura, conform estimărilor, cel puțin trei ani și jumătate.
„Structurile specializate ale Ministerului Apărării Naționale au analizat posibilitatea identificării unor spații corespunzătoare, rezultatul fiind însă negativ, întrucât piesele / obiectele de patrimoniu necesită condiții de depozitare specifice (temperatură și umiditate strict controlate)”, a transmis biroul de presă al MApN pentru Europa Liberă.
Concluziile analizei au fost trimise Ministerului Culturii, care nu a identificat încă o alternativă.
„În prezent, Ministerul Culturii și Muzeul Național de Istorie a României analizează mai multe opțiuni privind locația temporară pentru depozitarea bunurilor de patrimoniu”, spune departamentul de comunicare al Ministerului Culturii.
„Decizia finală va fi comunicată publicului în cel mai scurt timp posibil, odată ce aceasta va fi luată”, se mai arată în răspunsul pentru Europa Liberă.
Un sfert de veac de discuții despre reabilitare
Pe 22 octombrie 2024, ministrul Culturii de la acel moment, Raluca Turcan, anunța că a fost semnat contractul privind documentația de avizare a lucrărilor de intervenții pentru reabilitarea Muzeului Național de Istorie a României (MNIR).
Povestea restaurării începea în urmă cu 23 de ani, în septembrie 2002. Lucrările au fost sistate în 2006, din cauza încălcării prevederilor legale privind investițiile.
Investiția actuală este finanțată printr-un acord-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), destinat reabilitării patrimoniului construit și modernizării unor clădiri culturale din România, a transmis atunci fostul ministru.
Investiția de la Muzeul Național de Istorie a României din București este estimată la peste 100 de milioane de euro.
„MNIR va deveni al doilea cel mai mare monument istoric consolidat și restaurat în România, cu o suprafață totală de 32.000 mp, după Palatul Culturii din Iași, unde investiția realizată prin Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii a fost de 26,4 milioane euro”, a mai scris Turcan.
Imobilul care adăpostește muzeul în prezent a fost inaugurat în 1903 în prezența Regelui Carol I, fiind cel mai mare edificiu din România până la ridicarea Casei Poporului (actual Palat al Parlamentului), a cărei construcție a început în 1984.
Conform noilor estimări, lucrările de reabilitare ar urma să dureze între trei ani și jumătate și cinci ani de la momentul începerii lor.
Documentația de avizare a lucrărilor de intervenții trebuie eliberată în maximum 180 de zile de la data emiterii ordinului privind începerea proiectării.
O reabilitare cu multe necunoscute
La momentul actual, nu este cunoscută ziua în care ar urma să înceapă lucrările de reabilitare a clădirii Muzeului Național de Istorie a României.
Reprezentanții instituției au răspuns pentru Europa Liberă că proiectul se află în etapa de elaborare a Documentației pentru Avizarea Lucrărilor de Intervenție (DALI).
„După finalizarea acestei faze, estimată pentru cursul acestui an, va fi demarată procedura de achiziție publică pentru proiectarea și execuția lucrărilor de reabilitare, proces gestionat de Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii”, a declarat managerul interimar al MNIR, Ovidiu Țentea, pentru Europa Liberă.
Nu se știe nici când va avea loc mutarea exponatelor. O parte semnificativă a bunurilor de patrimoniu este deja ambalată, iar activitatea de împachetare este în desfășurare, susține conducerea.
„Mutarea efectivă va putea avea loc doar după identificarea unui spațiu adecvat, care să îndeplinească cerințele necesare pentru depozitarea și conservarea în condiții optime a patrimoniului”, a transmis Țentea.
Nici detaliile despre locația destinată depozitării și momentul când va începe transferul bunurilor nu sunt cunoscute.
„MNIR, în colaborare cu Ministerul Culturii, este în proces de identificare a unui spațiu potrivit pentru depozitarea temporară a bunurilor de patrimoniu, care să respecte standardele de conservare”, a mai spus Ovidiu Țentea, manager interimar al Muzeului Național de Istorie a României.
El a adăugat că transferul obiectelor de patrimoniu „va putea fi realizat după ce spațiul va fi identificat, amenajat corespunzător și pus la dispoziție pentru depozitare”.
Conform estimărilor făcute de fostul director al MNIR, Ernest Oberlander-Târnoveanu, într-un interviu acordat în decembrie 2024 publicației Libertatea, în custodia MNIR ar fi aproximativ 18 milioane de piese.
Costul ambalării și mutării lor era estimat de conducerea MNIR la 14 milioane de euro, plus TVA.
Mai multe pe romania.europalibera.org
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
