• În fiecare an, data de 14 mai este dedicată memoriei celor care au suferit și pierit în închisorile comuniste pentru curajul de a se opune regimului represiv.
• Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste a fost aleasă în amintirea evenimentelor petrecute în noaptea de 14 spre 15 mai 1948, când au fost arestați numeroși tineri intelectuali români care s-au opus regimului comunist.
Ziua de 14 mai 1948 a marcat cel mai mare val de arestări politice din istoria României și, totodată, începutul unei perioade în care exprimarea liberă și căutarea adevărului au fost plătite cu cel mai înalt preț. Au urmat ani de persecuție, suferință, închisoare și chiar moarte pentru „crima” de a apăra valorile, idealurile și credința în valorile democratice, relatează Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
Gulagul românesc a însemnat distrugerea clasei politice interbelice, epurarea intelectualităţii anti-regim. Represiunea din perioada comunistă a reprezentat o lovitură profundă dată societății românești, cu efecte adânci, care se resimt din plin și astăzi.
Dacă acestor oameni li s-ar fi dat șansa să se întoarcă în timp și să aleagă din nou, probabil mulți dintre ei ar fi ales exact la fel. Ar fi ales să lupte în continuare pentru crezurile lor, pentru dreptate și adevăr, să lupte pentru clădirea societății democratice de astăzi, fără să apuce să se bucure de roadele sacrificiului lor și fără să intuiască că istoria îi va confirma ca adevărate repere pentru generațiile următoare.
Ei reprezintă modelele noastre și, chiar dacă nu au cerut niciodată nimic în schimb, le suntem datori. Le suntem datori să ni-i amintim, dar și să integrăm în viețile noastre lecțiile pe care ni le-au lăsat moștenire.
Anul acesta se împlinesc opt ani de când ziua de 14 mai a fost declarată „Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste″ prin legea 127/2017, precizează Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
Numeroși deținuți politici și-au pierdut viața în închisorile comuniste de la Pitești, Gherla, Aiud, Târgu Ocna, Sighet, Râmnicu Sărat, Arad, Jilava, Văcărești. Închisoarea de la Sighet reprezintă astăzi un cunoscut memorial al victimelor comunismului.
Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet a fost inițiat, în 1992, de poeta Ana Blandiana, la acel moment, președinte al Alianței Civice, și a fost realizat în următorul deceniu împreună cu soțul său, scriitorul Romulus Rusan, având alături o echipă de istorici, arhitecți, constructori, și designeri, potrivit portalului http://www.memorialsighet.ro/. Situat în extremitatea nordică a României, Memorialul are drept scop reconstituirea și păstrarea memoriei unor popoare, în special a celui român, „cărora timp de jumătate de secol le-a fost indusă în conștiință o istorie falsă”'. Consiliul Europei a declarat, în anul 1998, Memorialul de la Sighet drept unul dintre principalele locuri de păstrare a memoriei continentului european, titrează Agerpres.
În memoria martirilor din închisoarea de la Aiud și din alte temnițe ale regimului opresiv comunist a fost ridicat, în sud-vestul orașului Aiud pe locul cunoscut sub numele „Râpa Robilor”, în perioada 28 octombrie 1992 - 14 septembrie 1999, Monumentului marilor eroi ai neamului românesc numit ''Calvarul Aiudului''. Lucrarea îi înfățișează pe martiri în chip de cruci, ducând în spate crucea neamului românesc. Are o înălțime de 18 metri, o lățime de 6 metri și o lungime de 27 de metri. Numele celor morți au fost săpate în piatră pentru a aminti peste veacuri jertfa lor pentru neamul românesc. În anul 2000, la Aiud a fost sfințit Paraclisul de către arhiepiscopul Bartolomeu Anania, devenit mai târziu mitropolit al Clujului, fost deținut al închisorii Aiud.
„Ziua Naţională de cinstire a Martirilor din temniţele comuniste!
La patru luni de la alungarea Regelui Mihai și instaurarea ilegală, prin forța Armatei Roșii, a republicii sovietice, acum 77 de ani, în noaptea de 14-15 mai 1948, România era decapitată prin cel mai mare val de arestări politice.
Rezistența anticomunistă din România era reprezentată de fideli ai Coroanei Române și ai Monarhiei Constituționale. Ofițeri ai Armatei Regale, oameni politici ai României interbelice, capi ai Bisericilor Ortodoxe, Greco-Catolice si Catolice, slujitori ai tuturor altarelor, vârfurile intelectualității, elita țărănimii, tot ce respecta Coroana și pe Regele Mihai, tot ce se închina la Hristos, au fost aruncați în temnițele iadului comunist de tăvălugul republicii ilegitime, instalate ilegal de regimul de sorginte bolșevică.
Ne înclinăm cu venerație pentru sacrificiul lor din iubire de țară și neam, pentru că au ținut aprinsă candela credinței strămoșești! Noi, cei anonimi, din afara instituțiilor acestui stat care, la 36 de ani de la sacrificiul tinerilor din decembrie 1989, falsifică istoria recentă, ignoră Memoria Rezistenței anticomuniste și a martirilor temnițelor comuniste, discriminează, privându-le de la drepturile legitime, categorii de urmași ai foștilor deținuți politici, ne plecăm cu adânc respect în memoria lor.
Dar România va reînvia prin sacrificiu, adevăr și lumină! Pentru că ”luminii, căluș n-ai cum să-i pui”, iar iubirea este numai a celor ce-l cunosc pe Dumnezeu!
În veci pomenirea lor!
Hristos a înviat!”, este mesajul public transmis de Marilena Rotaru, jurnalist, autoare de filme documentare, realizatoare de programe de televiziune și spectacole, scriitoare.
Foto: basilica.ro
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
