• Moșii de Vară 2025 sunt sărbătoriți pe data de 7 iunie, în sâmbăta dinaintea Rusaliilor, când românii îi pomenesc pe cei adormiți cu rugăciuni și parastase.
• Ce se împarte în această zi, ce semnificație are pomana și ce tradiții respectă românii.
Moșii de Vară, numiți și Sâmbăta Morților dinaintea Rusaliilor, sunt sărbătoriți pe 7 iunie. Este o zi importantă pentru credincioșii ortodocși, care își amintesc de toți cei dragi care au murit. Această zi vine chiar înainte de Rusalii, care se țin la 50 de zile după Paște. Oamenii merg la biserică, unde se țin slujbe și parastase pentru sufletele celor adormiți.
CITEȘTE ȘI: Republica de sub Castani: Weekend rock în Ploiești. Programul concertelor
În tradiția populară, Moșii de Vară combină vechile obiceiuri românești cu sensul creștin al rugăciunii și al pomenilor date pentru cei trecuți în lumea de dincolo.
Ce se împarte la Moșii de Vară, pe 7 iunie
Pe 7 iunie, de Moșii de Vară, conform calendarului creștin ortodox, oamenii dau de pomană mâncare și daruri în amintirea celor care au murit. După tradiția veche, se oferă colivă sau colaci dulci, uneori unși cu miere. Se mai pregătesc și vase de lut frumos decorate, în care se pun fructe de vară și băuturi, cum ar fi cireșe în vin, vișine în apă sau lapte cu orez. Aceste vase sunt numite „moșoaice” și se dau în dar pentru sufletele celor adormiți. Printre cele mai obișnuite lucruri care se dau de pomană sunt următoarele:
- Colivă și colaci dulci: pâine sau plăcinte cu nucă și fructe, de multe ori cu miere pe deasupra.
- Ulcele din lut cu fructe și băutură: vase frumoase, împodobite cu flori, umplute cu cireșe, prune, vin, apă sau lapte.
- Mâncare de post și alte daruri: legume, fructe, cozonaci, nuci, fructe uscate sau zacuscă, tot ce este bun și poate fi dat celor nevoiași.
În unele zone, mai ales în Bucovina, pomana începe dis-de-dimineață: vasele cu colivă, vin și fructe se dau din casă în casă. Odată cu răsăritul soarelui, „moșoaicele” sunt deja împărțite, iar oamenii se adună la biserică și la cimitir, pentru a-și aminti împreună de cei plecați, potrivit stirileprotv.ro.
Ce semnificație are pomana oferită în Sâmbăta Morților
În credința ortodoxă, pomana este un gest de rugăciune pentru cei care au murit. Biserica îi numește „adormiți”, pentru că nu consideră moartea un sfârșit, ci o trecere spre o altă viață. Rugăciunile și faptele bune făcute de cei rămași în viață pot ajuta sufletul celui plecat.
Când dau de pomană, credincioșii se roagă ca sufletul celui mort să fie primit de Dumnezeu într-un loc liniștit și iertător. Prin acest gest, se creează o legătură între cei vii și cei morți.
Pomana este și un semn de recunoștință, ne amintim de părinți, bunici sau rudele care nu mai sunt, așa cum și romanii din vechime aveau o sărbătoare pentru morți, numită Parentalia. În plus, pomana ajută la întărirea legăturilor dintre oameni. Mulți aleg să ofere mâncare sau băutură celor săraci, nu doar din milă, ci și ca o formă de dăruire creștină. Se crede că astfel, sufletele celor plecați se bucură de liniște, iertare și pace.
Tradiții și superstiții de Moșii de Vară
Moșii de Vară vin cu multe obiceiuri frumoase, păstrate din generație în generație. Etnologii spun că această sărbătoare este cel mai puternic trăită în satele românești. În trecut, se organizau chiar și „târguri de Moși”, unde oamenii cumpărau special vase de lut, farfurii pictate și mâncăruri tradiționale pentru pomana celor plecați dintre noi.
Cei care mergeau la aceste târguri luau daruri pe care le ofereau în memoria celor dragi. Astăzi, la unele târguri de Rusalii, cum sunt cele de la Muzeul Țăranului Român, se găsesc covrigi, colaci cu miere, cozonaci, turtă dulce, vase sau icoane pentru pomeniri.
La țară, Moșii de Vară sunt o ocazie importantă pentru oamenii care aduc colivă, vin și lumânări pentru parastas. În unele locuri, există tradiția ca toată lumea să postească dimineața până se dă pomana, ca un gest de respect față de cei adormiți, care se spune că „mănâncă” simbolic din darurile oferite. După slujbă, rudele merg la cimitir, unde curăță mormintele, pun flori și aprind lumânări, care ard toată ziua. Se crede că astfel, sufletele celor plecați simt dragostea și rugăciunile celor vii, mai scrie crestinortodox.ro.
De Moșii de vară, nu se lucrează, pentru că se spune că munca poate atrage supărarea spiritelor.
Nu se spală haine și nu se face curățenie, pentru a nu „tulbura” liniștea celor adormiți.
Nu se doarme la amiază, pentru că sufletele morților ar putea veni și bântui casa.
Se evită răscrucile de drumuri, considerate locuri în care se adună duhurile.
În unele regiuni, se leagă pomi fructiferi tineri cu panglici colorate, în semn de viață și reînnoire spirituală.
Potrivit tradițiilor vechi, în unele sate din Moldova se pune cenușă la răscruci, ca sufletele să nu se rătăcească.
În Oltenia, în ziua praznicului se oferă mâncăruri calde, proaspăt gătite, în special sarmale, orez cu lapte și plăcinte. De asemenea, se oferă de pomană și caș, ouă și lapte prins, toate acestea împărțite în vase ceramice, împodobite cu frunze de nuc. Femeile mai în vârstă spun că „pomana de Moși îți ține casa întreagă și binecuvântată”, potrivit Digi24.ro.
În Transilvania, ritualul praznicului este unul solemn și implică întreaga comunitate. Se aduc la biserică mai mulți colaci mari, numiți „pupuri”, și se oferă oamenilor, împreună cu colivă și țuică. De asemenea, tot în această zonă mormintele sunt împodobite cu ștergare țesute în casă, iar în ziua praznicului se aprind lumânări groase care sunt lăsare să ardă până la capăt.
CITEȘTE ȘI: ASTRO ACTUALITATEA DE WEEKEND. 7-8 iunie: Frustrări
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
