• Vinerea Mare, ziua în care creștinii comemorează răstignirea lui Iisus Hristos, este marcată de post, rugăciune și obiceiuri cu semnificație profundă.
• Ziua are și mare încărcătură simbolică, plină de obiceiuri si superstiții pe care multă lume le respectă.
Vinerea Mare, cunoscută și ca Vinerea Patimilor, amintește de răstignirea și îngroparea lui Iisus Hristos. Este o zi profundă, dedicată liniștii sufletești și rugăciunii, în care credincioșii evită activitățile obișnuite și își îndreaptă atenția către semnificația sacrificiului.
În Sfânta și Marea Vineri, Biserica au rânduit să nu se oficieze nici o Liturghie. În ziua aliturgică, se ajunează (ține post), credincioșii fiind invitați la rugăciune și meditație profundă. Vinerea Mare este ziua celui mai aspru post din an: cine poate, ține post negru, fără nici un fel de mâncare și băutură, pentru a fi sănătos tot anul și a fi ferit de boli și de necazuri. Atenție, preoții nu recomandă respectarea unui astfel de post de către persoanele bolnave și cele foarte vârstnice, fiind prioritare dieta și medicația prescrise de medici.
După slujba Ceasurilor Împărătești, în Vinerea Mare, în toate bisericile, se săvârșește „Vecernia scoaterii Sfântului Epitaf”. În cadrul acestei slujbe speciale, se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf care reprezintă trupul coborât de pe cruce al Mântuitorului. El este așezat pe o masă mai înaltă, care închipuie Mormântul Domnului. La rândul lui, Sfântul Epitaf aduce aminte de fapta de milostenie a Drepților Iosif din Arimateea și Nicodim, care, coborând de pe Cruce trupul Domnului Iisus, l-au pregătit pentru îngropare, mai înainte de a-L așeza în mormânt.
Credincioșii sărută Sfânta Evanghelie și Sfânta Cruce, care sunt așezate pe Sfântul Epitaf, după care trec pe sub masă. De cealaltă parte a mesei, se află Sfânta Cruce, așezată sub policandru cu o zi în urmă, în cadrul Deniei din Joia Mare.
Unii credincioși trec pe sub masă o singură dată, închipuind unicitatea Jertfei Fiului lui Dumnezeu, iar alții trec pe sub masă de trei ori, în amintirea celor trei zile în care trupul lui Hristos a șezut în mormânt. Gestul este considerat un semn de smerenie și apropiere de suferința Mântuitorului. În același timp, este văzut ca o formă de binecuvântare și întărire a credinței.
Florile duse la biserică în această zi și așezate pe „Mormântul Domnului” sunt luate la sfârșitul slujbei și duse acasă, apoi uscate, pentru că sunt bune de leac.
În toate bisericile, seara, se oficiază Denia Sfântului Prohod. Nu se mai trag clopotele până la Înviere. Seara, se face ocolirea bisericii într-o amplă procesiune religioasă, la care participă toți credincioșii. Tot în această seară, femeile fac curățenie și pun lumânări la crucile mormintelor din cimitir.
Se pleacă de la biserică având lumânarea aprinsă, păzind să nu se stingă până acasă, și se înconjoară cu ea de trei ori casa, desenând semnul crucii pe pereții celor patru laturi, pentru a fi ferită de foc, trăsnet și de boli.
Vinerea Mare: Tradiții și superstiții
În unele zone, în Vinerea Mare nu se țese, nu se toarce, nu se spală rufe, nu se pregătește leșie, nu se albește lenjerie, în general nu se face nimic, pentru că altminteri s-ar supăra rău Sfânta Vineri pe femei și le-ar pedepsi aspru. Bărbații nu sapă și seamănă, pentru că, se zice, s-ar usca și nu ar crește nimic și chiar dacă ar răsări ceva, nu ar fi cu rod. Tradiția spune că orice formă de muncă în această zi atrage ghinion. În multe zone din țară, oamenii evită complet treburile gospodărești. Se crede că lucrurile începute în această zi nu vor fi duse la bun sfârșit sau vor aduce dificultăți pe termen lung.
Cu toate acestea, unii preoți spun că nu trebuie să cădem în extreme, pentru că stilul de viață actual nu mai permite organizarea treburilor în gospodărie ca pe vremuri. Deși este o zi de doliu, asta nu înseamnă că activitățile casnice, cum ar fi spălatul rufelor, sunt interzise de Biserică. Nu există niciun temei în cărțile sfinte care să prevadă o astfel de restricție. Astfel, cine simte nevoia sau este nevoit să spele rufe în această zi, o poate face fără a simți că încalcă vreo poruncă divină.
În Vinerea Mare, este bine ca, în momentul când se scoală din pat, omul să calce mai întâi pe o bucată sau pe un mic obiect din fier, ca să nu se mai lovească tot anul.
Ploaia căzută în această zi dă semn oamenilor că anul va fi îmbelșugat, în timp ce vremea uscată prevestește un an slab pentru recolte.
De asemenea, vopsirea ouălor este interzisă. Dacă nu a fost făcută în Joia Mare, aceasta se amână până sâmbătă.
Se crede că animalele trebuie lăsate să se odihnească, iar lucrul agresiv în natură poate atrage blesteme sau accidente.
Un alt obicei important este evitarea sacrificării animalelor, considerată nepotrivită într-o zi de mare durere.
În plan alimentar, tradiția spune că nu se consumă urzici sau oțet, simboluri asociate suferinței din timpul răstignirii.
Totodată, bătrânii spun că nu este bine să te tunzi sau să coci pâine ori să pregătești borș, pentru a nu atrage necazuri.
Un obicei mai puțin obișnuit presupune scăldatul în apă rece, de trei ori, pentru sănătate pe tot parcursul anului.
Vinerea Mare este o zi a păcii și a iertării. Se crede că supărările și certurile pot aduce ghinion sau probleme de sănătate. Atmosfera trebuie să fie calmă și respectuoasă, în familie și în comunitate.
Se consideră că Vinerea Mare nu este potrivită pentru lux și ostentație. Hainele noi purtate în această zi pot atrage ghinion.
În folclorul românesc, începutul de afaceri sau al lucrurilor importante în Vinerea Mare poate aduce eșec sau pierdere. Este o zi de reflecție, nu de inițiativă materială.
Petrecerile, muzica tare sau activitățile de divertisment sunt considerate nepotrivite. Respectul față de semnificația zilei cere liniște și reculegere.
CITEȘTE ȘI: Circulație oprită temporar în centrul Ploieștiului, în noaptea de Înviere
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
