• În fiecare an, la 15 aprilie, este marcată Ziua Mondială a Artei, ca o recunoaștere a contribuției oamenilor de artă la îmbogățirea culturii și spiritualității universale.
• Pe aceeași dată, este sărbătorită și Ziua Mondială a Culturii.
Ziua Mondială a Artei a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 2012 și a fost instituită la inițiativa Asociației Internaționale a Artei, în cadrul celei de a XVII-a Adunări generale de la Guadalajara, Mexic.
Data a fost aleasă în memoria pictorului, sculptorului, arhitectului, inventatorului și umanistului italian Leonardo da Vinci (15 apr. 1452 - 2 mai 1519), considerat un simbol al liberei exprimări, un vizionar în lumea artelor. Totodată el este și autorul celebrului adagiu „În viață, frumusețea dispare. În artă, nu”'.
Arta se prezintă în nenumărate forme, dar categoriile oficiale, stabilite pentru prima oară în Grecia antică, au fost arhitectura, pictura, sculptura, muzica, literatura și dansul, cărora li s-a adăugat, în 1911, cinematograful, considerat cea de a șaptea artă.
În vederea stimulării cooperării internaționale între artiștii din toată lumea, pentru îmbunătățirea poziției economice și sociale a acestora la nivel național și internațional, Asociația Internațională de Artă (IAA/AIAP) organizează numeroase activități - întâlniri, seminarii, expoziții. Aceasta este o organizație nonguvernamentală (ONG) care lucrează în parteneriat oficial cu UNESCO și cuprinde artiști ce aparțin în special domeniilor picturii, sculpturii, tipografiei, dar și artiști care practică alte forme de creație în artele vizuale.
Organizația participă activ la programele UNESCO prin educația artistică pentru copiii care se confruntă cu violență, cu populații defavorizate sau care locuiesc departe de centrele educaționale, în școli și case de copii fără educație artistică, precum și în centre medicale specializate. De asemenea, militează pentru ca educația artistică să fie recunoscută drept una dintre drepturile omului și introdusă în constituțiile naționale, potrivit sursei amintite.
Asociația Internațională a Artei a luat ființă în 1952, la o conferință a artiștilor din Veneția, când 23 de guverne și 48 de asociații de artiști din 19 țări s-au declarat în favoarea formării unei asociații internaționale de pictori, sculptori și gravori, astfel că a fost constituit un consiliu provizoriu sub președinția lui Gino Severini (Italia), iar un secretariat a fost deschis la Casa UNESCO din Paris, potrivit site-ului asociației.
Doi ani mai târziu, în 1954, a fost convocată pentru prima dată Adunarea Generală a Asociației, tot la Veneția, în cadrul căreia și-a stabilit structura și obiectivele. La această primă adunare au participat 18 țări.
Uniunea Artiștilor Plastici din România este membră a Asociației Internaționale de Artă.
CITEȘTE ȘI: Artă dedicată credinței, la Galeria din Ploiești FOTO&VIDEO
Tot pe 15 aprilie, este celebrată și Ziua Mondială a Culturii
Ziua Mondială a Culturii are ca scop promovarea patrimoniului cultural, a artei, a educației și a moștenirii istorice la nivel mondial. Această zi comemorează semnarea Pactului Roerich în 1935, un tratat internațional pentru protejarea instituțiilor artistice, științifice și a monumentelor istorice, simbolizat de „Bannerul Păcii”.
Pactul Roerich este un tratat inter-american privind protecția instituțiilor artistice, științifice și a monumentelor istorice. Ideea sa principală este recunoașterea juridică a faptului că apărarea obiectelor culturale este mai importantă decât apărarea militară.
Ideea creării Zilei Mondiale a Culturii aparține Ligii Mondiale a Culturii. Organizația a inițiat înființarea acestei sărbători în 1998. Mai târziu a făcut mai multe propuneri pentru a stabili Ziua Internațională a Culturii în perioada 2008-2009, care urma să fie sărbătorită cu ocazia aniversării semnării Pactului de la Roerich. În prezent, această sărbătoare este oficiată în diferite țări din întreaga lume. Pactul de la Roerich a devenit unul dintre cele mai importante documente care influențează formarea standardelor juridice internaționale pentru protejarea patrimoniului cultural al lumii. Pactul și-a luat numele după pictorul și activistul rus Nicholas Roerich, care a făcut apel la guvernele țărilor beligerante în 1914 să semneze un acord internațional care să protejeze monumentele culturale distruse ca urmare a ostilităților. Ideea lui nu a fost susținută la acel moment. Ideea a fost pusă în aplicare abia la 15 aprilie 1935, când 21 de șefi de state s-au adunat la Washington DC pentru a dezbate problema privind protecția instituțiilor artistice, academice și a monumentelor istorice (sursa Internet).
Mesajul Ministerului Culturii cu ocazia acestei zile
Ministerul Culturii a tarnsmis public un mesaj, cu ocazai Zilei Mondiale a Culturii.
„1914. Europa ardea. Un pictor rus privea ruinele orașelor bombardate și punea o întrebare care părea imposibilă în mijlocul războiului: 𝑐𝑒-𝑎𝑟 𝑓𝑖 𝑑𝑎𝑐𝑎̆ 𝑙𝑢𝑚𝑒𝑎 𝑎𝑟 𝑓𝑖 𝑑𝑒 𝑎𝑐𝑜𝑟𝑑 𝑐𝑎̆ 𝑜 𝑐𝑎𝑡𝑒𝑑𝑟𝑎𝑙𝑎̆ 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑟𝑒𝑎𝑧𝑎̆ 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑢𝑙𝑡 𝑑𝑒𝑐𝑎̂𝑡 𝑢𝑛 𝑜𝑏𝑢𝑧𝑖𝑒𝑟?
Nimeni nu l-a ascultat atunci.
𝐍𝐢𝐜𝐡𝐨𝐥𝐚𝐬 𝐑𝐨𝐞𝐫𝐢𝐜𝐡 a continuat să întrebe. Ani de zile. Decenii. Până când, pe 15 aprilie 1935, la Washington D.C., 21 de state au semnat ceea ce astăzi numim 𝐏𝐚𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐑𝐨𝐞𝐫𝐢𝐜𝐡 — primul tratat internațional care proclama că monumentele culturale, instituțiile artistice și științifice trebuie protejate chiar și în timp de război. Frumusețea creată de om merită să supraviețuiască furiei omului.
Un principiu care sună simplu. Și care a schimbat, încet, felul în care omenirea înțelege ce anume merită apărat.
Astăzi, această zi nu este doar o dată în calendar. Este o invitație să ne întrebăm și noi: 𝑐𝑒 𝑙𝑎̆𝑠𝑎̆𝑚 𝑖̂𝑛 𝑢𝑟𝑚𝑎̆? 𝐶𝑒 𝑝𝑎̆𝑠𝑡𝑟𝑎̆𝑚? 𝐶𝑒 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑚𝑖𝑡𝑒𝑚 𝑚𝑎𝑖 𝑑𝑒𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒?
Ziua Mondială a Culturii a fost propusă ulterior de Liga Mondială a Culturii și a căpătat recunoaștere internațională după anul 2000. În prezent, organizații din zeci de țări marchează această zi prin proiecte dedicate dialogului intercultural și protejării patrimoniului, ce ne amintesc că patrimoniul cultural nu aparține unui singur popor — el aparține întregii umanități.
Datele arată dimensiunea acestui patrimoniu global: există între 3.500 și 3.800 de culturi active la nivel mondial și peste 6.000 de limbi vorbite. În același timp, numeroase culturi sunt în risc de dispariție, ceea ce face ca protejarea lor să devină o prioritate reală, nu doar simbolică.
Ministerul Culturii susține acest efort prin programe și intervenții dedicate patrimoniului și dialogului cultural — în România și în relație cu lumea.
Cultura nu este doar #memorie. Cultura creează #legături, susține #identitatea și oferă sens comunităților. Protejarea culturii înseamnă protejarea a ceea ce ne definește”, a transmis instituția.
CITEȘTE ȘI: Academicianul Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
