În zilele de 9-12 decembrie 2011, municipiul Ploiești găzduiește cea de-a XVII ediție a Concursului Național de Interpretare și Creație Muzicală „Paul Constantinescu”, prestigioasă manifestare muzicală organizată de către Muzeul memorial „Paul Constantinescu”- secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, împreună cu Filarmonica „Paul Constantinescu” cu sprijinul direct și generos al Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, Consiliului Județean Prahova, Prefecturii și Primăriei Municipiului Ploiești

Deschiderea concursului va avea loc duminică, 9 decembrie, ora 10.00 în sala de concerte „Ion Baciu” a Filarmonici „Paul Constantinescu”.

Concursul este deschis celor mai talentați elevi și studenți de la liceele și facultățile de muzică din țară și Republica Moldova, care studiază vioara, violoncelul, pianul, canto clasic și compoziția muzicală.

Juriile de specialitate din cadrul fiecărei secții a concursului sunt alcătuite din personalități marcante ale artei interpretative și creației muzicale românești, cadre didactice de la Universitatea Națională de Muzică București:

Ilinca Dumitrescu, Silvia Voinea, Gabriel Croitoru, Marin Cazacu,Olimpia Urs, Răzvan Suma, Anca Vartolomei, Dan Dediu, Doina Rotaru, Radu Postăvaru, Mihai Cosma, Șerban Dimitrie Soreanu, Octavian Rațiu, Ioana Croitoru, Sanda Hîrlav Maistorovici ș.a.

Președintele de onoare al concursului este prof.univ.dr. Dan Buciu-rectorul de onoare al Universității Naționale de Muzică București.

Duminică, 11 decembrie, ora 11.30 la Filarmonica „Paul Constantinescu” va avea loc festivitatea de premiere a candidaților și concertul tinerilor laureați ai concursului.

Muzeul Naţional al Literaturii Române organizează luni, 5 decembrie 2011, în Rotonda MNLR, o evocare prilejuită de aniversarea a 90 de ani de la naşterea scriitorului Dinu Pillat. La acest eveniment va participa şi Editura Ars Docendi - Universitatea din Bucureşti cu o mini-expoziţie şi cu volumul „Ion Barbu” de Dinu Pillat (ediţia Ars Docendi 2011), recent lansat la Târgul Internaţional Gaudeamus - Carte de învăţătură.

Dinu Pillat a fost fiul poetului interbelic Ion Pillat și al pictoriţei Maria Pillat și fratele Piei Pillat. A fost arestat de comuniști în 1959, alături de Connstantin Noica și un grup important de intelectuali, care vor face închisoare, printre care Alexandru Paleologu, Arsavir Acterian, Nicolae Steinhardt, implicați fiind în cunoscutul proces "Noica-Pillat".

A trecut prin penitenciarele Jilava şi Gherla. În 1940, a fost unul dintre asistenții profesorului George Călinescu la catedra de Istoria Literaturii Române.

Dinu Pillat își susține doctoratul la 22 iunie 1947, cu două subiecte sugerate de Călinescu: Contribuțiuni la biografia lui Ion Pillat și Romanul de senzație în literatura română din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Doctoratul, chiar dacă fusese susținut exemplar, îi va aduce degradarea, postul său fiind comprimat la 15 octombrie 1947.

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dinu_Pillat

Marţi, 29 Noiembrie, ora 18:30 – sediu, Secţia Revistă

Alibaba şi cei 40 de hoţi

de Nicodim Ungureanu

regia: Marcela Ţimiraş

Conducerea muzicală: Viorel Gavrilă

Cu: George Liviu Francu, Andrei Madan, Romeo Zaharia, George Capanu, Mihaela Dutu, Rodica Alexandru, Petty Musa, Diana, Uta, Liviu Urzeala
In spectacol evolueaza Baletul Majestic

Miercuri, 30 Noiembrie, ora 18:30 – sediu, Secţia Dramă

Amărăştenii

de Zadok Zemach

regia: Sânziana Stoican

Ionuţ Vişan, Andi Vasluianu, Ioan Coman,
Ada Simionică, Sânziana Tarta

Vineri, 2 Decembrie, ora 11:00 – sediu, Secţia Revistă

Licoarea magică

de Diana Medan

regia: Marcela Timiraş

Mihaela Dutu, George Liviu Francu, Daniel Chirea, Rodica Alexandru, Romeo Zaharia, George Capanu, Petty Musa, Lucian Vasilescu
Solisti: Romeo Zaharia, Ana-Maria Mirica
În spectacol evolueaza Baletul Majestic

Sâmbata, 3 Decembrie, ora 18:30 – sediu, Secţia Revistă

Mereu învinşi

de Cornel Udrea

regia: Marcela Timiras

Cu: Nico, Daniel Iordachioae, Daniela Raduica, Silvia Voicu, George Capanu,
Romeo Zaharia, Mirel Maneru, Ion Radu Burlan, Mihaela Dutu, Rodica Alexandru
Baletul Majestic
Orchestra Majestic

Duminica, 4 Decembrie, ora 18:30 – sediu, Secţia Revistă

Nevastă-mea se mărită

adaptare de Sandu Anastasescu după Eugene Labiche

regia: Marcela Timiraş

texte cuplete muzicale Roxana Popescu
In distributie: Mirel Maneru (Jean Jaques Blanchon), Rodica Alexandru (Monique Blanchon), Ion Radu Burlan (Casimir), Petty Musa (Angelique Casimir), George Liviu Francu (Justaret), Mihaela Dutu (Jeanette-camerista)
În spectacol evoluează Baletul Majestic

Duminică, 4 Decembrie, ora 11:00 - Sala "Toma Caragiu" Secţia Păpuşi

Albă ca zăpada

regia: Ileana Cârstea Simion

Ioana Balea, Lizica Sterea, Paul Niculae, George Liviu Francu, Lucian Orbean, Carmen Bogdan, Alin Antemir, Mihai Androne, Catalin Radulescu, Mircea Hendrich, Mircea Carlig
Recomandat copiilor peste 4 ani

e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Pentru rezervări online și alte detalii, accesaţi www.teatruploiesti.ro

Târgul internaţional de carte Gaudeamus, organizat în incinta pavilionului Romexpo, din Bucureşti, a ajuns la final. Organizată în perioada 23-27 noiembrie, actuala ediţie a evenimentului a adus în atenţie titluri noi, în faţa unui public numeros care s-a perindat de miercuri până duminică la standurile diferitelor edituri prezente.

Andrei Pleşu a lansat la Târgul de carte Gaudeamus volumul de portretistică "Faţă către faţă", o proză care îşi propune să fie stenograma unor întâlniri cu personalităţi din actualitatea românească.

„Zilnic traversăm pe lângă tone de portrete. Trebuie să le acordăm şansa de a avea o identitate. Un portret înseamnă un destin, o biografie", a explicat Andrei Pleşu, citat de www.gandul.info .

Editura Humanitas a lansat sâmbătă volumul de eseuri "Mereu aceeaşi nea şi mereu acelaşi neică" al scriitoarei de origine română, Herta Muller (foto2), laureată a Premiului Nobel pentru Literatură.

Criticul de carte Sorin Lavric a subliniat stilul atipic al autoarei: „Scrie aruncând gloanţe. Scrie în secvenţe foarte scurte. La ea nu există gingăşie, tandreţe, nu are reverii de femeie. Este un autor întunecat cu o tonalitate aspră, seacă, sacadată", a precizat Lavric citat de aceeaşi sursă.

Cristian Tudor Popescu (foto1) a lansat sâmbătă volumul „Filmul surd în România Mută", o carte care în viziunea criticului de film Eugenia Vodă "decupează firul roşu al propagandei comuniste din filmul românesc".

„Viziunea este rece, dură, pentru că nu caută circumstanţe istorice. Însă, în ciuda acestui fapt, eu cred că e carte scrisă cu dragoste faţă de cinematografia românească. Întrucât iubesc cinematografia românească, i-am spus adevărul", a precizat Cristian Tudor Popescu.

Sursa: www.gandul.info

Foto: www.mediafax.ro

Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie din Ploiești, str. Toma Caragiu, nr.10, invită copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 10 ani să ia parte la atelierele de creaţie, ce se vor desfăşura în perioada 24-28 octombrie 2011.

Cu câteva zile în urmă, respectiv la 21 mai 2011, reputatul compozitor, dirijor şi folclorist Constantin Arvinte a împlinit venerabila vârstă de 85 de ani. Manifestând din anii copilăriei o evidentă chemare pentru studiul celei mai importante dintre arte – legate de viaţa umană, muzica, el urmează cursurile primare în satul natal şi apoi, între anii 1937-1945, la Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi, după care îşi continuă pregătirea de specialitate la Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică „George Enescu” din municipiul Iaşi, printre profesorii săi numărându-se C. Constantinescu, Constantin Georgescu, George Pascu, Achim Stoia şi dirijorul Antonin Ciolan.

În perioada 1950-1954, urmează Şcoala de Ofiţeri de Muzică din Bucureşti, iar pentru aprofundarea studiilor de specialitate, urmează, între anii 1954-1955 cursuri de perfecţionare, la Conservatorul de Muzică din Bucureşti, cu reputaţii compozitori şi pedagogi: Zeno Vancea (polifonie modală), Constantin Bugeanu (forme muzicale instrumentale şi orchestraţie) şi Dimitrie Cuclin (estetică muzicală şi compoziţie).

Încă din anii studenţiei, viitorul muzician se dedică, în primul rând, artei interpretative, în calitate de dirijor al Corului mixt al Căminului Cultural „C. Vasilescu” din municipiul Iaşi (1946-1959) şi apoi ocupă, prin concurs, importante funcţii artistice la prestigioasele ansambluri artistice din capitala ţării: Ansamblul „Ciocârlia” (1949-1960), director artistic şi dirijor al Ansamblurilor „Ciocârlia” şi „Rapsodia Română” (1965-1976), director artistic şi dirijor al Orchestrei „Ciocârlia” (1979-1984 ) ş.a.

La pupitrul acestor instituţii reprezentative în viaţa muzicală naţională din cea de a doua jumătate a veacului XX, întreprinde răsunătoare turnee artistice atât în România, dar şi peste hotare, în ţări cu puternice tradiţii artistice: Polonia, Ungaria, fosta URSS, Iugoslavia, Elveţia, Grecia, Republica Federală Germania, Franţa, Austria, Bulgaria, SUA, Canada, Mexic, Cuba, Kuweit, Olanda, Algeria etc., pretutindeni, bucurându-se de aprecieri dintre cele mai elogioase din partea publicului şi a presei de specialitate.

În paralel cu aceste importante funcţii artistice şi de conducere artistică, maestrul Constantin Arvinte s-a aflat şi printre consultanţii de specialitate din cadrul Direcţiei Muzicii din Ministerul Culturii 1960-1965 şi în calitate de cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetări Etnologice şi Dialectologice din Bucureşti (1976-1979).

Preocupat continuu pentru cercetarea creaţiei populare româneşti – începand cu genurile şi formele cele mai vechi, din principalele zone etnofolclorice ale ţării, compozitorul Constantin Arvinte a îmbogăţit patrimoniul muzical românesc, cu o seamă de lucrări de referinţă, în primul rand pentru ansamblurile artistice la cârma cărora s-a aflat ani la rând: „Ciocârlia” şi „Rapsodia Română”, dar şi pentru alte instituţii similare din principalele centre culturale româneşt

Un loc aparte revine, în cadrul creaţiei sale muzicale, muzicii simfonice şi vocal-simfonice: Simfonieta pentru orchestra de coarde, Suită simfonică, Cântări străbune; Fantezie concertantă românească; Coloana Infinită; Suită sătmăreană; Concert pentru nai,chitară şi orchestră; Fantezie pentru ţambal şi orchestră; Dragoiana – Rapsodie moldovenească;Capricio moldovenesc; Tablou câmpenesc s.a., iar din sfera creatiei vocal simfonice:Balada lui Pintea Viteazul; Cantata Patriei;

Te cântăm, străvechi pământ; Balada unui popor viteaz; Baladă despre Tudor Vladimirescu; Soarele libertăţii etc. Sunt, de asemenea, de larga popularitate scrierile pentru muzica de fanfară (Plaiuri româneşti, Sârba în căruţă, Hora – Marş, Opt melodii folclorice româneşti etc.), dar şi o seamă de lucrări corale, care au făcut parte din programele celor mai vestite ansambluri vocale corale mixte sau pe voci egale din judeţele ţării.

De numele ilustrului muzician se leagă sute şi sute de melodii populare culese din diferite localitati si zone ale ţării, multe dintre acestea fiind transcrise, armonizate şi prelucrate pentru repertoriul formaţiilor instrumentale şi coregrafice. Sunt, de asemenea, excepţionale meritele sale în publicarea volumelor: Jocuri populare româneşti, Jocuri populare din regiunea Bucureşti, Jocuri populare din regiunea Argeş,Jocuri populare din regiunea Dobrogea, (în colaborare cu maestrul coregraf Gh. Popescu-Judeţ), Maramureş în viaţă nouă, Câtu-i Maramureşu’ şi impresionantul volum „Folclor muzical din Moldova”, ce a văzut lumina tiparului la Editura PIM din Iaşi – 2008, volum care cuprinde 523 de melodii, culese de neobositul folclorist Constantin Arvinte, între anii 1955-1987, împreună cu echipa de culegători de folclor a Ansamblului Ciocârlia din Capitală.

Pentru întreaga sa activitate în domeniul creaţiei muzicale şi al artei interpretative româneşti, maestrul Constantin Arvinte a fost distins cu premii ale Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, cu Premiul II la Concursul Internaţional de Compoziţie Corală de la Tours – Franţa (1976), cu ordine şi medalii ale statului român.

Prezenţa în importante jurii de specialitate la cele mai exigente manifestări muzicale din ţară şi de peste hotare, este încă o dovadă incontestabilă a locului şi rolului pe care această personalitate marcantă a muzicii româneşti il ocupă în viaţa noastră artistică.

Lucrând o viaţă în domeniul culturii, am colaborat, în mod excelent, cu maestrul Constantin Arvinte ,încă din anii ’60, când se afla printre consilierii de specialitate din cadrul Direcţiei Muzicii din Ministerul Culturii. La invitatia semnatarului acestor randuri, a participat la numeroase manifestări muzicale ce au avut loc pe teritoriul fostei Regiuni Ploieşti(1960-19680) şi din 1968, în judeţul Prahova, la Zilele culturii, „Tezaur prahovean”, la Aniversarea Filarmonicii „Paul Constantinescu” (1978), sarbatorirea compozitorului, dirijorului şi folcloristului Florin Comişel (1997), a Coralei „Paul Constantinescu” din Ploieşti (1995), la lucrările Cenaclului Muzical „Paul Constantinescu” - al cărui membru de onoare este încă de la înfiinţare (ianuarie 1977), precum şi la ampla activitate omagială dedicată eminentului compozitor şi dirijor Dinu Stelian, general maior, Artist al poporului (comuna Sălciile, 18 oct. 2008). În acest context, amintim şi cele două superbe suite scrise pentru Orchestra Populară Flacăra Prahovei a Filarmonicii din Ploieşti, ultima, sugestiv intitulată, „De la mine… la Ploieşti”si alte lucrari similare pentru ansamblul folcloric "Chindia" din Ploiesti.

La acest ceas sărbătoresc, se cuvine să-i adresăm ilustrului muzician, din toată inima, cele mai sincere şi călduroase felicitări pentru prodigioasa sa activitate în domeniul artei sonore româneşti, viaţă cât mai lungă, tinereţe fără bătrâneţe, astfel încât să poată duce la bun sfârşit, toate proiectele aflate pe bogata sa agendă de lucru.La mulţi şi fericiţi ani, stimate maestre!

Prof.dr. Al. I. Badulescu

Cu câteva zile în urmă, respectiv la 21 mai 2011, reputatul compozitor, dirijor şi folclorist Constantin Arvinte a împlinit venerabila vârstă de 85 de ani. Manifestând din anii copilăriei o evidentă chemare pentru studiul celei mai importante dintre arte – legate de viaţa umană, muzica, el urmează cursurile primare în satul natal şi apoi, între anii 1937-1945, la Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi, după care îşi continuă pregătirea de specialitate la Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică „George Enescu” din municipiul Iaşi, printre profesorii săi numărându-se C. Constantinescu, Constantin Georgescu, George Pascu, Achim Stoia şi dirijorul Antonin Ciolan.

A călători, înseamnă a face din întâlnirea ta cu peisaje şi configuraţii umane diferite un prilej de cunoaştere propriu-zisă şi de reflexiune, o modalitate de luare în posesie intelectuală a locurilor prin care ai trecut. Scopul unei călătorii bine făcute şi adânc înţelese este acela de a te întoarce acasă mai bun , mai înţelept, mai deschis spre orizontul fără sfârşit al umanităţii.

Iubitorii de artă şi istorie prahoveni au avut prilejul să participe, miercuri, de Ziua Internaţională a Muzeelor, la o paletă largă de manifestări, desfăşurate în toate secţiile  Muzeului de Istorie şi Arheologie Prahova. Tema din acest an s-a intitulat Muzeul şi memoria.

Una dintre cele mai interesante manifestări s-a organizat la Muzeul memorial “ Paul Constantinescu”, unde distinsul prof.dr.Al I.Bădulescu, directorul instituţiei, ne-a pregătit un Recital vocal-instrumental extraordinar, cu participarea unor mari talente, foşti si actuali studenţi ai Universtăţii Naţionale de Muzică Bucureşti, toţi trecuţi prin clasa prof.univ.dr. Silvia Voinea, care ne-a şi onorat cu prezenţa sa.

Înaintea spectacolului, numerosul public meloman a participat, însă, la vernisajul expoziţiei de fotografii Peripluu prin muzeele prahovene, expoziţie prezentată de prof.dr.Al.I.Bădulescu.

Timp de peste două ore, ne-au încântat cu vocile lor excepţionale, acompaniaţi la pian de asist.univ.dr.Violetta Ştefănescu: Alexandra Cristian – master-1, Cristina Vasilache – anul II, Vladimir Catană – absolvent, Natalia Buciuman – absolventă, Iulia Tache – anul II, Plamena Anghelova – anul II, Denise Călinescu – anul IV, Virginica Stamate-Simulescu – anul IV şi Adelina Diaconu – master-1.

Repertoriul acestora a cuprins piese de Meyerbeer, Dvorak, Gluck, P.Constantinescu, Massenet, Mozart, Rossini, Flotov, Gounod.

Programul s-a bucurat de o prezentare inedită: Cristina Lascu, care a şi recitat din Topârceanu şi Caragiale

Ioan POPESCU

Doi fraţi, două caractere diferite, dar acelaşi har moştenit de la tatăl lor: epigrama. Cel mai mare dintre fraţi este născut în 18 martie 1917. Are, deci, peste 94 de ani. Este încă activ şi foarte cunoscut ca avocat, politician şi scriitor. Se numeşte Mircea Ionescu Quintus, seniorul culturii româneşti.

Fratele său mai mic, Nelu Quintus, are “doar” 92 de ani şi un destin mai puţin fericit, de ceva vreme având probleme de sănătate, datorită unui accident vascular. Boală care nu-l împiedică să scrie în continuare epigrame, aşa cum face de-o viaţă: peste 5000 la număr! Ele au fost adunate între coperţile a zeci de volume - colective sau personale - multe dintre ele fiind publicate în ziare şi reviste umoristice, centrale şi locale. În 40 de ani i s-au publicat 18 volume personale, ultimele patru scrise după accidentul vascular. Iată câteva titluri: Inspiraţii fără raţii, Autoironii, Quintesenţe, Sport şi zâmbete, Voiajând cu gluma, Pe ultima sută de poante, Scânteieri.
 În decursul anilor, epigramistul Nelu Quintus a obţinut numeroase premii la concursuri organizate la Bucureşti, Cluj, Braşov, Brăila, Iaşi, Râmnicu -Vâlcea, Târgu-Jiu, Ploieşti ş.a.

Cum spuneam la început, cei doi fraţi au moştenit harul epigramei de la tatăl lor, Ion Ionescu Quintus, cunoscut avocat, literat şi politician. Familia Quintus a apărut, ca o dinastie, în protipendada românească din vremea Unirii Principatelor Române, având o ascensiune rapidă în viaţa economică, socială şi culturală a ţării. Era o perioadă de cultură, civilizaţie, eleganţă, călătorii în străinătate, amor, salon, cazinou, pension, muzică, teatru… Intr-un cuvânt, o viaţă mondenă, scandaloasă. Tânărul Ion, născut în anul 1875, călca deci pe urmele lui Delavrancea,Take Ionescu, Toma Stelian sau Radu Rosetti - prieten pe care, din prea multă prietenie, l-a deposedat de… soţie. Nimeni alta decât viitoarea mamă a celor doi fii: Mircea şi Nelu.

Epigrama lui Nelu Quntus reprezintă expresia existenţei sale. “Cuvintele lui de duh sunt mânuite cu abilitate şi la timpul potrivit, ele pot descreţi frunţile, pot risipi ceaţa unei vremelnice încordări şi pot ajuta, precum  un pod peste o apă, la traversarea unui moment dificil. El are în vedere perspectiva unei însănătoşiri morale, a unei recuperări şi nu a unei condamnări fără drept de apel. În ciuda aparenţei de glumă şi de joc spiritual, epigrama lui Nelu Quintus serveşte o cauză superioară.”Loviturile” sale îndreptate în direcţia superficialităţii, într-o paletă complexă de ţinte bine cumpănite, aparţin, în fond, unei conştiiţe de moralist”(Victor Sterom, scriitor ploieştean).

Nelu Quintus este membru al cluburilor de epigramişti “Cincinat Pavelescu” Bucureşti şi “Ion Ionescu Quintus” din Ploieşti. Visul său, de “fiu risipitor” al Dinastiei Quintus, este exprimat, cel mai bine, în poante: Cât n-ar părea de crezut /Pentru toţi contemporanii, /Aş lua de la-nceput,/ Epigramele şi…anii.

Ioan POPESCU