Trupa ploieșteană de rock alternativ VICII va concerta joi, 12 februarie, în București, la The Pub - Universității.

• Piața de artă a continuat să crească în 2025, în pofida unui context economic dificil.

• Raportul anual Artmark indică o majorare de peste 11% a vânzărilor față de 2024, rezultat care confirmă rolul artei ca bun de patrimoniu cu valoare durabilă, atât din punct de vedere cultural, cât și financiar.

• Ministerul Culturii are în vedere organizarea a două sesiuni de finanţare pe parcursul anului 2026, cu bugete definite, reguli şi criterii de acordare transparente, pentru proiectele din cadrul programului prioritar de finanţare.
• De Ziua Culturii Naţionale, 15 ianuarie, Ministerul Culturii va publica informaţiile privind finanţările care vor fi acordate anul acesta, calendarul estimativ şi regulile de accesare a fondurilor nerambursabile.

Într-un comunicat public, Ministerul Culturii precizează cum vor fi organizate cele două sesiuni de finanțare a proiectelor pentru anul în curs.

„Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie 2026, trebuie să fie un moment în care să privim înainte; un moment în care sunt stabilite, din timp, reperele anului și sunt anunțate cadrul și regulile finanțărilor nerambursabile acordate de Ministerul Culturii.

Începând cu acest an, Ministerul Culturii își propune ca Ziua Culturii Naționale să devină un început, un reper de predictibilitate pentru operatorii culturali și pentru întregul sector cultural. Cultura are nevoie de continuitate, de reguli clare și de timp pentru a construi proiecte relevante, iar demersul propus răspunde direct acestor nevoi.

Astfel, în data de 15 ianuarie, Ministerul Culturii va publica informațiile privind finanțările care vor fi acordate în anul 2026, calendarul estimativ și regulile de accesare a fondurilor nerambursabile.

Începând cu acest an, finanțările culturale acordate de Ministerul Culturii în baza Ordonanței Guvernului nr. 51/1998 vor fi derulate prin scheme de minimis și scheme de ajutor de stat și vor fi gestionate prin intermediul SDFC – Sistemul Digital pentru Procesele de Finanțare a Culturii.

Pentru proiectele din cadrul programului prioritar de finanțare, Ministerul Culturii are în vedere organizarea a două sesiuni de finanțare pe parcursul anului 2026, cu bugete definite, reguli și criterii de acordare transparente. Finanţarea proiectelor culturale prin programul strategic de finanţare se va face conform dispoziţiilor actelor normative adoptate în acest scop şi, după caz, ale procedurilor elaborate în aplicarea lor, cu respectarea principiilor ordonanţei și ale schemei de ajutor de stat aplicabilă”, se arată în comunicatul Ministerului.

Noua abordare oferă:

un cadru organizatoric mai clar și proceduri administrative simplificate;
flexibilitate sporită în ceea ce privește tipurile de cheltuieli eligibile;
sprijinirea dezvoltării capacității administrative și profesionale a operatorilor culturali.

Sesiunile de finanțare derulate în baza OG nr. 51/1998, prin intermediul schemelor de minimis și de ajutor de stat, se vor adresa solicitanților: persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane juridice de drept privat, române sau cu sediul într-un stat membru al Uniunii Europene.

Pentru beneficiarii persoane fizice, Ministerul Culturii va lansa în perioada următoare Programul „Vintilă Mihăilescu” pentru Cercetare și Mobilitate Culturală, care va viza:

burse de studii pentru dezvoltare, cercetare și inovare în domeniul creației și interpretării;
granturi de mobilitate;
stagii de formare și rezidențe artistice.

„Ziua Culturii Naționale 2026 devine astfel un prim pas, firesc, către un mod de lucru mai clar, mai transparent, mai predictibil și mai util pentru cei care construiesc, zi de zi, viața culturală din România, în pregătirea trecerii la implementarea finanțărilor multianuale.

Expresia artistică și dialogul direct cu publicul trebuie lăsate în seama acelora care le dau viață, zi de zi. Instituțiile publice de cultură din subordinea Ministerului Culturii, precum Opera Națională București, Muzeul Național al Țăranului Român sau Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, vor organiza de Ziua Culturii Naționale: expoziții, vizionări de film, concerte extraordinare, lansare de videoclip, recitaluri corale etc. Susținând astfel de inițiative, ne asumăm, în mod consecvent, rolul de a crea cadrul, direcțiile și instrumentele necesare traversării, prin Cultură, a oricăror vremuri, oricât ar fi ele de dificile.

Detalii privind evenimentele organizate de instituțiile publice de cultură din subordinea Ministerului Culturii vor fi comunicate în perioada următoare”, mai transmite Ministerul Culturii.

CITEȘTE ȘI: Și taxele la muzee au crescut, unele chiar și de patru ori

• Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
• instagram.com
• twitter.com
• Google Business
• Youtube Actualitatea
• Spotify PODCAST
• TikTok Actualitatea Prahoveană

• Scumpirile începutului de an s-au făcut remarcate și la instituțiile de cultură.
• La Muzeul Ceasului din Ploiești, valoarea biletului a crescut de peste patru ori.

• Pe 6 ianuarie, românii sărbătoresc Boboteaza, o zi sfântă care aduce în prim-plan purificarea trupului și a sufletului, dar și legătura noastră profundă cu divinul.
• Este momentul în care Iisus Hristos a fost botezat de către Ioan în apele Iordanului, iar natura întreagă pare să se oprească pentru a marca miracolul.

• Teatrul „Toma Caragiu” deschide noul an cu o serie de spectacole ce readuc pe scenă energia, umorul și frumusețea dramaturgiei, clasică sau contemporană, românescă sau internațională.
• Publicul este invitat să descopere povești pline de vervă, tensiune comică și situații imprevizibile, iar cei mici se vor putea bucura de un spectacol din care vor învăța că bunătatea și curajul primesc întotdeauna răsplata cuvenită.

• Ziua de 5 ianuarie 2026 este marcată în calendarul ortodox ca Ajunul Bobotezei, o sărbătoare dedicată rugăciunii și postului aspru, cunoscut sub numele de post negru.
• În fiecare an, în Ajunul Bobotezei, credința se întâlnește cu ritualuri străvechi și tradiții populare.

• Primele romane ale actorului american Tom Hanks şi ale actorului canadian Keanu Reeves vor fi publicate în limba franceză la începutul anului 2026, primul fiind un omagiu adus cinematografiei, iar al doilea fiind o incursiune în science-fiction.
• Cele două opere fac parte din numeroasele romane anglo-saxone publicate în limba franceză cu ocazia începutului anului literar.

• Ziua de 30 decembrie reprezintă una dintre cele mai importante date istorice pentru Familia Regală a României, marcată de numeroase acte și semnificații.
• Iată o sinteză a acestora, într-un articol de avocat dr. Ioan Luca Vlad, membru al Consiliului Regal, publicat pe pagina oficială de Facebook a Casei Regale.

30 decembrie, de 78 de ani încoace

Acte și semnificații legate de ziua de 30 decembrie, de-a lungul anilor:

* 1947: Abdicarea forțată a Regelui Mihai, în România aflată sub ocupație sovietică și condusă politic de comuniști
* 1997: Regele Mihai se adresează reprezentanților Parlamentului, Guvernului și societății civile la București, desemnând pe Principesa Margareta succesor dinastic
* 2007: Regele Mihai semnează Normele Fundamentale ale Familiei Regale
* 2009, 2010, 2011: Regele Mihai instituie o fundație și medalii regale și reînvie Ordinul Coroana României
* 2017: Majestatea Sa Custodele Coroanei semnează primele decrete dinastice în calitate de suveran al Casei de România

Articol de avocat dr. Ioan Luca Vlad, membru al Consiliului Regal

Astăzi se împlinesc 78 de ani de la data când, sub forţa armelor, Regele Mihai semna actul abdicării adus cu un rânjet gregar de către principalii comunişti ai zilei la Palatul Elisabeta. La cinci zile după Crăciun, un Crăciun trist şi plin de neajunsuri din cauza ocupaţiei sovietice şi a violenţelor din ţară, românii aveau încă speranţă în noul an 1948, o speranţă dată de faptul că, totuşi, suveranul era în ţară.
El tocmai se întorsese din călătoria la Londra, cu ocazia nunţii Principesei Elisabeta (viitoarea Regină Elisabeta a II-a), şi după încercări susţinute de a atrage sprijinul aliaţilor occidentali împotriva sovietizării ţării. El reprezenta „factorul constituţional” (cum urma să fie denumit de comunitatea românilor din exil) care mai putea pune, dacă nu piedici, măcar beţe în roate ocupanţilor sovietici şi lacheilor lor.
Iată că, în jurul serii, după ce posturile de radio anunţaseră repetat că urma un comunicat important pentru ţară, se citeşte textul abdicării Regelui. În aceeaşi zi, într-o şedinţă ireală de 45 de minute a Parlamentului (Adunării Deputaţilor), se proclamă, de către aceia dintre ei care fuseseră aduşi cu japca de prin Bucureşti (Parlamentul intrase deja în vacanţa legală de iarnă) legea privind proclamarea Republicii Populare Române. Eleodor Focşeneanu, în cartea sa „Două săptămâni dramatice din Istoria României” (All Education, 1997) a povestit cu exactitatea unui detectiv, modul cum, călcând orice aparenţă de legalitate, clica comunistă locală şi-a îndeplinit „tema pentru acasă” cu care era restantă în faţa Marelui Frate de la Răsărit.
Un pasaj din stenograma Consiliului de Miniştri din aceeaşi zi, convocat după momentul de la palat, este ilustrativ pentru atitudinea conducătorilor de atunci:
„Acum, potrivit Constituţiei, odată cu încetarea monarhiei, trebuie instituită o regenţă. Cum, însă noi suntem oameni politici, care înregistrăm realităţile, avem formele noastre şi trebuie să desvăţăm pe oameni să tot vorbească despre rege şi despre regenţă, am hotărît ca acest organ să fie numit Presidiumul Republicii Populare Române.” (Arhivele Naţionale Bucureşti, fond Preşedenţia Consiliului de Miniştri, Dosar 12/1947, f. 52-56)
Cu telefoanele tăiate, Palatul Elisabeta înconjurat de soldaţii Diviziei Tudor Vladimirescu, şi având-o alături numai pe mama sa, Regele Mihai s-a deplasat la Sinaia, de unde avea să plece, la 3 ianuarie 1948, în lungul drum al exilului. I-a fost permis să spună adevărul de-abia la Londra, afirmând totodată voinţa de a rămâne aproape de poporul său:
„Înlăturarea monarhiei constituie un nou act de violenţă al politicii de înrobire a României. Eu nu mă consider legat în nici un fel prin acest act care mi-a fost impus. Cu încredere nesdruncinată în viitorul meu, însufleţit de acelaşi devotament şi voinţă de a lucra, Eu voiu continua să servesc poporul român de care destinul Meu este legat pe veci.” (articol din Times, Londra, nr. 51.021 din 5 Martie 1948).

Discursul în fața Parlamentului, în 1997

50 de ani mai târziu, conducătorii comunişti erau deja trecuţi la cele veşnice, iar Regele Mihai, după mai mulţi ani de bâlbâieli post-revoluţionare, era primit în ţară având alături de el pe principalii oameni politici ai zilei, la un dineu, din păcate puţin relatat la momentul respectiv. Tocmai se încheiase primul Crăciun petrecut în ţară de la întoarcerea din exil, precum şi primul moment când toată Familia Regală se aflase la Bucureşti.
Ocazia a fost însă mai mare decât s-a vorbit la momentul respectiv, datorită deciziilor anunţate de suveran în faţa celor adunaţi. La sfârşitul unui discurs ținut în seara de 30 decembrie 1997 la București în fața reprezentanților Guvernului, ai Parlamentului și ai societății civile, în care şi-a anunţat dorinţa de a rămâne în ţară şi a lucra alături de aceasta pentru integrarea europeană, Regele a transmis ţării decizia ca „prima mea fiică, Margareta, să succeadă în toate drepturile şi prerogativele mele când Atotputernicul va decide că mi-a sosit clipa.” Regele Mihai a continuat cu speranţă: „Nu am crezut niciodată că Românii au nevoie de zeci de ani ca să revină la normalitate, cum unii sociologi au sugerat. Sunt sigur că Margareta va fi înconjurată cu afecţiune şi încredere, în acelaşi fel în care au fost înconjurate Reginele Elisabeta, Maria şi Elena, cu aceeaşi afecţiune şi speranţă cu care a fost înconjurată alături de mine Regina Ana. Statutul Familiei va fi amendat în consecinţă în viitorul apropiat. Conştient de responsabilităţile mele constituţionale, pun soarta ei şi a mea, ca întotdeauna, în mâinile poporului român. Finalmente, poporul va decide ceea ce eu doresc astăzi.”[discursul integral se găseşte pe www.casamajestatiisale.ro].

30 decembrie 2007

După încă zece ani, în care românii s-au apropiat mult de Familia Regală, iar câteva lucruri au început să se aşeze pe făgaşuri mai normale (de exemplu, începutul retrocedărilor; aşezarea la Palatul Elisabeta), Regele Mihai punea într-o formă oficială modificările Statutului Familiei Regale anunţate mai înainte.
Astfel, la Castelul Săvârșin, într-o atmosferă caldă, de familie, fiind înconjurat de Regină, de Principesa Moștenitoare Margareta şi Principele Radu, de câţiva consilieri ulterior deveniţi membri ai Consiliului Regal, Regele a semnat Normele Fundamentale ale Familiei Regale a României. Potrivit art. 1 alin. 1) „Casa Regală a României este o comunitate de familie autonomă înfiinţată şi organizată pe baza prevederilor acestui Statut Dinastic, de acum în vigoare.” De asemenea, potrivit alin. 6) „Descendenţii Regelui Carol al II-lea al României, pe orice ramură colaterală, îşi vor păstra apelativul şi rangul care le-a fost acordat în timpul domniei Majestăţii Sale Regelui Carol al II-lea. Potrivit dorinţei şi precedenţei stabilite de Majestatea Sa, aceşti descendenţi vor continua să fie excluşi din linia de succesiune şi nu vor fi membri ai Casei Regale a României.”
Prin acelaşi act, Principesa Moștenitoare Margareta este proclamată Custode al Coroanei României (ad personam), atât în timpul vieţii, cât şi după decesul Şefului Casei Regale a României, Alteţa Sa Regală fiind şi prima în linia de succesiune la Coroana României. [Normele Fundamentale se găsesc pe www.casamajestatiisale.ro]
Normele Fundamentale conțin anexat un document semnat de Regele Mihai la 5 ianuarie 2005, prin care Ordinul Carol I fusese reactivat ca Ordin Dinastic (de familie). Reactivarea Ordinului Carol I a deschis calea reconstituirii unui sistem regal de decoraţii, pentru aceia care s-au remarcat în activitatea lor publică sau privată alături de Familia Regală sau în spiritul principiilor sale, în folosul Ţării. Documentul a fost receptat de îndată de opinia publică naţională şi internaţională şi a suscitat unele dezbateri, primind însă în scurt timp acceptul general al societăţii. El a fost comunicat şi Familiilor Regale ale Europei care l-au primit ca pe un act suveran al Regelui şi, în marea lor majoritate, l-au felicitat pe Majestatea Sa pentru gestul de curaj şi trăinicie făcut.
La mai puţin de un an distanţă, în ziua de 10 mai 2008, se publicau Statutele Decoraţiilor Regale, respectiv Crucea Casei Regale a României şi Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate, în acelaşi an având loc constituirea Cancelariei Decoraţiilor Regale şi primele decorări.

30 decembrie 2009

Văzându-se însă că sistemul mai putea primi îmbunătăţiri, la 30 decembrie 2009 s-a instituit Decoraţia Regală Nihil Sine Deo, care poate fi acordată unor personalităţi marcante care „au dat dovadă de generozitate şi spirit de răspundere [şi] au folosit puterea exemplului personal pentru a îmbogăţi prezentul românesc.” Documentul instituirii Decorației Regale Nihil Sine Deo a fost semnat la Castelul Săvârșin.
30 decembrie 2010
Un alt pas în direcţia reluării şi consolidării continuităţii Dinastiei în România a fost făcut la 30 decembrie 2010 când Familia Regală împreună a înfiinţat Fundaţia Colecţia Regală, persoană juridică având ca scop păstrarea şi promovarea patrimoniului Dinastiei, apărarea principiilor Casei Regale a României, susţinerea activităţilor sale publice şi private, dar şi aducerea la cunoştinţa publicului larg a obiectelor de patrimoniu şi tradiţiilor Familiei Regale şi ale Coroanei Române. Documentul înființării fundației a fost semnat la Castelul Săvârșin.
Primele bunuri intrate în patrimoniul Fundaţiei sunt lucrările din Colecţia Regală de Artă Contemporană. În prezent, sub directoratul dlui Radu Ghină, Fundaţia caută să-şi extindă activitatea în spaţiul public şi să aducă mai aproape de publicul larg valorile Dinastiei naționale.

30 decembrie 2011

În această zi a fost adusă o completare a Sistemului Regal de Decoraţii prin reînvierea Ordinului Coroana României, ca ordin Dinastic (de familie). Documentul reînvierii ordinului a fost semnat la Castelul Săvârșin.
Dintre decoraţiile de stat dinainte de 1947, România modernă a preluat pe unele dintre ele (într-o variantă deformată, fără simbolurile regale şi fără unele dintre tradiţiile care le însoţeau), cum ar fi Steaua României, Serviciu Credincios şi Mihai Viteazul.
Regele Mihai, dorind să existe o complementaritate între cele două sisteme de decoraţii, şi afirmând continuitatea simbolurilor monarhice, a reînviat Ordinul Carol I şi Coroana României pentru ca, prin intermediul lor, să fie răsplătită elita românească precum şi pe prietenii străini ai României, fiind şi Marele Maestru al acestor Ordine Dinastice. Ordinul Ferdinand nu mai este acordat deoarece, de la început, a avut un Statut şi scop foarte limitat – răsplătirea celor care au contribuit decisiv la Marea Unire din 1918.

30 decembrie 2017

Cu doar trei săptămâni înainte de această zi, Regele Mihai I a trecut la cele veșnice. Ziua de 30 decembrie 2017 reprezintă nu numai trista aniversare a 70 de ani de la abdicarea forțată a bunului nostru monarh, ci și primul 30 decembrie fără Mihai I. De aici încolo, românii vor trăi zilele de 30 decembrie și vor rememora lecția acelui moment istoric singuri, fără monarhul lor.
În această zi, ca un semn al continuității dinastice, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române, a semnat primul său document regal, în calitate de șef al Familiei și suveran al Casei Regale a României. Documentul consfințește organizarea administrativă a Casei Majestății Sale Custodele Coroanei și contină, în structura ei, Casele predecesorilor Majestății Sale.
Am avut onoarea să fiu alături de Familia Regală la fiecare dintre aceste zile de 30 decembrie, începând din 2007, precum şi la altele. De fiecare dată au fost zile fericite, zile ale speranţei şi în care, privind spre anul care se sfârşea, puteam să vedem cum mai pusesem o cărămidă la edificiul Dinastiei Române. Priveam ştirile şi vedeam cum societatea românească de astăzi vede (ca şi în 1947) în Familia Regală, un reper de moralitate, de stabilitate şi continuitate în faţa valurilor mereu mişcătoare ale politicii.

CITEȘTE ȘI: Majestatea Sa Custodele Coroanei: „În ciuda unor probleme economice și a unor neajunsuri, în viața de zi cu zi, românii au dat dovadă de curaj și bun-simț”

• Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
• instagram.com
• twitter.com
• Google Business
• Youtube Actualitatea
• Spotify PODCAST
• TikTok Actualitatea Prahoveană

• Cele mai scumpe zece opere de artă vândute la licitație în 2025 înseamnă, cumulat, suma de 757 milioane de dolari – cea mai mare de la 1,1 miliarde de dolari, din 2022, și cu mult peste cea din 2024, de 512,6 milioane de dolari.
• Ele au fost adjudecate în vânzări organizate de casele Christie’s și Sotheby’s.