Profesorul James A. Robinson, autorul bestseller-ului „Why nations fail" (n.r. - „De ce eşuează naţiunile"), a explicat, luni, într-o conferinţă susţinută la Cluj-Napoca, unde a greşit România, în dezvoltarea sa de-a lungul istoriei, şi care sunt soluţiile pentru a ajunge să avem o ţară de succes. Principalii vinovaţi: Imperiul Otoman, comunismul şi, în prezent, instituţiile statului şi societatea civilă.
James Robinson, specialist în economie şi ştiinţe politice la Universitatea americană Harvard, a venit ieri, la Cluj, pentru a le vorbi studenţilor şi profesorilor despre provocările la care România trebuie să facă faţă ca să evolueze. Iată principalele probleme și soluțiile lor.
Sărăcia
Pe baza studiilor sale făcute pe numeroase state ale lumii, profesorul a reuşit să explice, ieri, de ce unele ţări au succes, iar alte sunt în declin. Pe scurt, spune universitarul, „regulile şi instituţiile din viaţa economică şi politică sunt cauzele. Motivul pentru care România e mai săracă decât Anglia nu are nicio legătură cu geografia, resursele naturale, valorile ori culturile, ci cu faptul că, din punct de vedere istoric, sunt două societăţi diferite cu instituţii şi reguli diferite".
Societatea engleză s-a dezvoltat mult în epoca modernă şi a creat instituţii de tip incluziv, adică instituţii care au susţinut puternic investiţiile şi au creat oportunităţi pentru dezvoltare, fapt care a contribuit esenţial la evoluţia economică a ţării.
Nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu România. „Aici, lucrurile au stat altfel, pentru că ţara s-a aflat sub influenţa Imperiului Otoman. Acesta a înfiinţat instituţii exclusive, care nu au creat oportunităţi de dezvoltare (n.r. - aşa cum s-a întâmplat în Vest). O altă perioadă nefastă a fost cea comunistă. Motivul pentru care România e mai săracă decât Anglia sau SUA este moştenirea istorică diferită. Structura instituţiiilor din Anglia faţă de România a fost una diferită. Ce ar trebui să facă România? Să-şi schimbe instituţiile publice, dacă vrea schimbarea!", a spus Robinson
Societatea civilă
Există multe modele despre cum se pot schimba instituţiile statului, iar răspunul la acel „cum" trebuie căutat în societatea civilă. „Rolul societăţii civile s-a văzut în 1989, la Revoluţie, când Ceauşescu a fost dat jos. Asta a înseamnat o uriaşă transformare pentru România. Dar transformările nu se fac dintr-un singur foc, ci e nevoie de timp. Asta s-a văzut şi în istoria SUA, dar şi în istoria Angliei", afirmă Robinson.
Justiţia
Un alt aspect necesar schimbării, crede el, e justiţia. Deși, în ultimii ani, în România, au fost multe provocări legate de independenţa justiţiei, România a progresat mult din punct de vedere economic, dar şi al justiţiei: „Dacă te uiţi în trecutul SUA sau al Angliei, vei vedea că mereu au fost lupte pentru a face justiţia independentă de sistemul politic. Aici intervine societatea civilă, care joacă un rol important în susţinerea independenţei justiţiei. Dacă ne asigurăm că justiţia e independentă, şi nu e sub influenţa politicului, atunci avem un prim pas înainte".
Politica
Problema fundamentală a statului român, mai zice specialistul britanic, e modul în care funcţionează politica. „Statul român e folosit ca să organizeze puterea, în loc să asigure binele public. E folosit ca să acorde favoruri şi servicii susţinătorilor politici. Statul român trebuie fundamental transformat dintr-unul clientelistic într-unul non-clientelist. Dacă se face această transformare, atunci majoritatea lucrurilor se vor rezolva de la sine", a spus James Robinson.
Cum am putea să schimbă implicarea politicului în instituţiile statului: „Impui o serie de reguli privind modul în care se acordă contractele publice, modul în care sunt angajaţi oamenii din sistem, cum sunt ei promovaţi. Sunt sigur că sunt legi în acest sens, legi bune, dar problema e că nu sunt puse în practică".
Şi, totuşi, cum am putea să ne schimbăm ţara? „Nu te poţi aştepta ca politicienii să schimbe asta, ar fi în defavoarea lor. E ceva ce societatea trebuie să schimbe, să forţeze politicienii să facă aceste schimbări referitoare la implicaea în instituţiile cetăţenilor".
„This week on DNA"
Don Lothrop, preşedintele Fundaţiei RomaniaOne, crede că salvarea vine din interiorul societăţii. Acesta a spus că, în ultimii ani, justiţia de la noi a înregistrat progrese uriaşe şi că ar trebui organizată o emisiune televizată, intitulată „This week on DNA" (n.r. - „Săptămâna aceasta, cu DNA"). „E un miracol că o ţară poate avea un department de anticorupţie cu un aşa succes: 875 de condamnări au fost în România anul trecut. Nu s-a mai înregistrat nicăieri în lume aşa ceva. E uimitor", este de părere americanul.
