• În economia românească este nevoie de reforme serioase pentru a favoriza o creștere robustă, arată o analiză elaborată de un grup de specialiști din cadrul Băncii Naționale a României, coordonată de academicianul Daniel Dăianu, președinte al Consiliului Fiscal.
• Potrivit oficialului, o inflație în scădere și rate de dobândă atrăgătoare la depozite ar stimula economisirea internă, cu efect favorabil asupra dezechilibrului extern.
Dezechilibrul extern al României prezintă o vulnerabilitate majoră, care poate fi diminuată prin eforturi consecvente pe mai multe fronturi, printre care consolidarea bugetară – reducerea deficitului bugetar, o alocare mai bună a resurselor în economie care să susțină producția de tradables (bunuri negociabile) și atragerea masivă de fonduri europene, consideră academicianul Daniel Dăianu, conform analizei publicate în lucrarea „Final de pandemie și economii care rezistă la șocul Războiului”, realizată de echipa BNR, în categoria studiilor România – Zona Euro Monitor.
Inflația anuală ar fi putut ajunge la peste 25%, în lipsa unei scheme de limitare a prețului la energia livrată populației în România, a explicat specialistul. Viața de zi cu zi a românilor s-a scumpit, per ansamblu, cu aproximativ 15% în ultimul an, acesta fiind nivelul inflației din februarie. Față de acum trei ani însă, adică în preajma izbucnirii pandemiei de COVID-19, inflația cumulată estimată de analistul financiar Petrișor Peiu este de aproximativ 70%.
CITEȘTE ȘI: TOT MAI MULȚI ROMÂNI PREFERĂ SĂ ÎȘI SUPLIMENTEZE VENITURILE SALARIALE
Potrivit lui Daniel Dăianu, în 2023 și 2024, reducerea anticipată a ratei de creștere economică poate atenua deficitul de cont curent, iar o inflație în scădere și rate de dobândă atrăgătoare la depozite ar stimula economisirea internă, cu efect favorabil asupra dezechilibrului extern.
„Reforme serioase trebuie întreprinse în economie pentru a favoriza creșterea, o economică robustă, întărirea premizelor pentru producția de tradables; este vorba, între altele, de digitalizare, reforma regimului fiscal, cheltuieli publice mai eficiente (se efectuează în prezent spending reviews pentru educație și sănătate, acțiuni ce sunt prevăzute și în PNRR), prioritizare de investiții orientate către tradables și control riguros al realizării, salarizare și sistem de pensii echitabile (vezi și recomandări ale Băncii Mondiale), alocare de resurse suplimentare pentru educație și sănătate (ce presupune însă venituri bugetare mai mari), etc”, arată academicianul Daniel Dăianu.
„Un deficit de cont curent de 6% din PIB poate fi mai avantajos decât unul de 4% din PIB dacă este finanțat în totalitate de investiții directe, în timp ce cel de 4% este finanțat exclusiv prin îndatorare. Natura investițiilor contează, de asemenea; una este să investești în tradables, în high-tech, și altceva în mall-uri și zone rezidențiale. Altfel spus, diavolul este în detalii”, a precizat Daniel Dăianu.
Regimul fiscal regresiv (cetățenii cu venituri mici sau modeste plătesc proporțional mai mult decât cei cu venituri mari), erori în politică fiscală, puzderia de exceptări și «portițe» au contribuit la accentuarea deficitului bugetar prin diminuarea veniturilor fiscale. Cu venituri fiscale de 26-27% din PIB (inclusiv contribuții), România este lanterna roșie în UE.
Potrivit academicianului Daniel Dăianu, revederea regimului fiscal ar permite o diminuare a impozitării muncii, care să nu prejudicieze însă consolidarea bugetară.
„Venituri fiscale mai mari ar permite și o politică a veniturilor care să aibă în vedere că înclinația spre consum a cetățenilor cu resurse mici este considerabil mai înaltă decât a cetățenilor cu venituri mari, ceea ce afectează dinamica importurilor”, consideră Daniel Dăianu.
Potrivit economistului, trebuie combătute cu forță instituțională și cu determinare politică evaziunea fiscală și „optimizarea fiscală” (tax avoidance) și nu trebuie cedat la presiuni interne și externe în acest scop.
Mai multe pe gandul.ro
CITEȘTE ȘI: APICULTORII ROMÂNI CER STOPAREA IMPORTULUI DE MIERE DIN UCRAINA ȘI SPRIJIN UE
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană
