• Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism doreşte ca România să beneficieze de o strategie de atragere a turiştilor străini, care să devină prioritate naţională, a declarat, marţi, pentru Agerpres, preşedintele ANAT, Alin Burcea.
• Oficialul ANAT consideră că turismul românesc trebuie să beneficieze de fonduri de promovare de cel puţin 10 milioane de euro pe an pentru a deveni vizibil pe piaţa externă.
• Un alt deziderat este înființarea Organizaţiilor de Management al Destinaţiilor și a Agenţiei Naţionale pentru Turism, organism care să se afle direct în subordinea premierului.
Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism - ANAT, Alin Burcea consideră că turismul românesc trebuie să beneficieze de fonduri de promovare de cel puţin 10 milioane de euro pe an pentru a deveni vizibil pe piaţa externă.
„Cred că ministerul trebuie să aloce nişte fonduri de promovare pentru turismul intern, că doar noi plătim taxe şi impozite multe. (…) Ministerul Economiei are, dacă nu mă înşel, 1,5 milioane de euro alocaţi pentru promovarea României, dar ăsta este buget de firmă, nu este buget de ţară. Şi aici intră şi târgurile, care consumă o căruţă de bani. Sigur că, după ce a venit ministrul Oprea, nu mai sunt problemele de anul trecut, pentru că a fost ruşinos că nu ne-am prezentat la târgurile de la Berlin şi de la Paris. Nu există aşa ceva! Că nu am avut, că nu am putut, lucrurile astea trebuie rezolvate. Şi mă refer la cel puţin 10 milioane de euro buget pentru promovare al României în 2025", a afirmat Burcea.
Participarea României la târgurile din străinătate este jenantă
De asemenea, susţine şeful ANAT, trebuie schimbat actul normativ prin care se fac achiziţiile pentru participarea la târgurile din străinătate.
„În al doilea rând, şi am discutat deja cu domnul ministru, trebuie schimbat actul normativ prin care se fac aceste achiziţii, pentru că s-a ajuns la un paradox. Deşi avem doar 1 milion şi jumătate (de euro - n. r.) pentru promovare, nu putem cheltui toţi banii. Pentru că sunt 7.000 de furci caudine, stai 30 de zile, faci contestaţie şi trece târgul. Şi mai e o chestie: nu poţi aloca bani decât după 1 ianuarie şi cei de la Târgul de la Berlin, spre exemplu, au spus că nu se mai poate, 'România nu are niciodată bani să plătească în avans'. Nu poţi să te duci la târgurile astea mari şi să le spui 'Nu vă supăraţi, eu vă dau banii după'. Hai să fim şi noi laolaltă cu lumea asta civilizată! Iar, a fost jenant, pentru că la Paris ministerul a pregătit o campanie excepţională, era plin de autobuze care făceau reclamă României - 150 de autobuze - şi noi nu eram prezenţi la târg", a subliniat acesta.
Președintele ANAT: Promovarea internă și externă, sufocată de birocrație
În plus, Alin Burcea atrage atenţia că este nevoie de bani şi pentru promovarea destinaţiilor interne, atât pentru staţiunile balneoclimaterice, cât şi pentru litoral.
"Trebuie neapărat să avem bani pentru promovarea internă! Este nevoie şi pentru balneo şi pentru munte şi la litoral. E clar că ministerul nu poate să nu aloce nişte bani pentru treaba asta", a spus el.
Preşedintele ANAT a subliniat, totodată, necesitatea reînfiinţării birourilor de turism din străinătate.
CITEȘTE ȘI: DE LA TEMPERATURI RECORD LA COD GALBEN DE VIJELII. LA MUNTE ESTE POSIBIL SĂ NINGĂ
„Avem o primă de incoming, numai că nu se dau banii. Se cer documente peste documente şi cei care fac aceste documente peste documente, ca să arate că au avut 300 - 500 de oameni, sunt luaţi şi periaţi şi puricaţi şi în final banii nu se dau. Şi este vorba de câteva mii de euro, pentru că trebuie să ai turişti cu minimum patru zile ca să iei 50 de euro. Eu nu spun că nu trebuie să se respecte legea, dar hai să nu îi mai bruiem, pentru că oamenii ăştia se vor lăsa la un moment dat, cu 7.000 de acte pe care trebuie să le facă. Asta nu este încurajarea incoming-ului", a completat Burcea.
Fără Organizaţiile de Management al Destinaţiilor, pierdem bani din PNRR
În altă ordine de idei, reprezentantul ANAT a făcut referire şi la faptul că trebuie stabilită şi strategia de funcţionare a Organizaţiilor de Management al Destinaţiilor.
„Mai este o temă extrem de importantă: aceste OMD-uri, care sunt senzaţionale, dar lipsesc cu desăvârşire. Asta înseamnă că se strânge o taxă de la turişti şi am stabilit prin legea de anul trecut ca aceşti bani să meargă pe trei niveluri - la nivel local, la nivel regional şi la nivel naţional -, să se ducă pe trei paliere. E foarte important ca inclusiv la minister să fie angajate una-două persoane, astfel încât, împreună cu noi, lucrurile să se mişte şi trebuie să se înfiinţeze OMD-ul central. Pentru cele regionale, avem 7,8 milioane de euro, pe care, dacă nu le înfiinţăm, pierdem banii veniţi prin PNRR. Sunt bani care trebuie luaţi. Şi mai este o problemă: că primăriile nu înţeleg, că ei spun că 'sunt banii noştri, de ce să-i dau mai departe?'. Banii ăştia ar fi de fapt bugetul de promovare al României. Oricum ai vrea să promovezi un hotel, în primul rând trebuie să promovezi ţara, după aia regiunea, litoralul, abia apoi Mamaia şi apoi hotelul. Nu poţi să pui hotelul într-un neant, aşa se face promovarea", a explicat acesta.
Problema parcării pe litoral: „Aşa dai 1.400 de lei, dar tu nici nu ai intrat încă în hotel”
Alin Burcea a adus în atenţie şi anumite probleme întâlnite pe litoral, chiar dacă afirmă că situaţia nu este foarte dramatică.
„Trebuie rezolvată cumva şi problema litoralului, pentru că nu este chiar atât de dramatică. Totuşi, merg 1,4 milioane de români pe litoral, de-aia trebuie înfiinţată Agenţia Naţională pentru Turism, pentru că anul trecut s-a făcut licitaţie în aprilie pentru plaje pentru sezonul care începea în mai. Păi licitaţia trebuie făcută în octombrie pentru anul următor şi nici acum nu cred că s-au făcut licitaţiile. Este posibil aşa ceva? Peste câteva zile vine 1 Mai. În Mamaia, spre exemplu, trebuie rezolvată şi problema parcării, chiar dacă eu înţeleg că nu mai sunt spaţii verzi. Dar cum a fost anul trecut 100 de lei parcarea pe zi, înmulţit cu şapte zile, sunt 700 de lei doar parcarea. Şi dacă hotelul nu are plajă, mai dai încă 100 de lei pe zi pentru două persoane. Şi aşa dai 1.400 de lei, dar tu nici nu ai intrat încă în hotel", a arătat preşedintele ANAT.
Este necesară Agenţia Naţională pentru Turism, în subordinea premierului
Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, Alin Burcea, a declarat, marţi, pentru Agerpres, că va solicita reprezentanţilor coaliţiei de guvernare înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Turism, organism care să se afle direct în subordinea premierului.
„Ceea ce ne propunem în primul rând este să ne zbatem pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Turism, pentru că, deşi suntem într-o relaţie excepţională cu actualul ministru, colaborăm foarte bine, ar trebui să avem o autoritate care să se ocupe de toate problemele turismului. Pentru că sunt 1.000 de probleme pe zi pe care trebuie să le rezolve ministrul şi echipa sa. Şi de asta ne dorim ca în viitorul mandat să avem o autoritate naţională pentru turism. Asta este o temă care nu ştiu dacă este neapărat vitală, dar este extrem de importantă", a afirmat Burcea.
El a explicat paşii pe care ANAT vrea să îi urmeze pentru înfiinţarea unei autorităţi guvernamentale în subordinea premierului, care să se ocupe exclusiv de problematica turismului.
„ În turism contează şi dacă plaja este sau nu în regulă, şi locurile de parcare de la Mamaia, şi WC-urile dacă sunt sau nu pentru grupurile de turişti, şi la ce oră sunt deschise muzeele. Cred că trebuie să existe o autoritate sub coordonarea primului ministru, care să se ocupe strict de toate temele astea", a completat oficialul ANAT.
România găzduiește, în iunie, congresul asociațiilor agențiilor de turism din Europa
Burcea a anunţat că la mijlocul lunii iunie vor fi prezenţi în România reprezentanţii asociaţiilor agenţiilor de turism din Europa, care vor avea un congres al ECTAA.
„Între 12 şi 16 iunie în România vine ECTAA, care este ANAT-ul european. Sunt 27 de preşedinţi ale asociaţiilor agenţiilor de turism din Europa, care vin în România şi este foarte bine, pentru că, pe de o parte, ne consideră importanţi şi, pe de altă parte, pentru că se vorbeşte despre România. Pe 12 iunie am organizat un seminar pentru ministru şi echipa lui, pentru domnul preşedinte Jianu de la FNGCIMM, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, să înţelegem cu toţii ce înseamnă un fond de garantare. Apoi, în următoarele zile, va fi Adunarea Generală ECTAA, în care vor fi alegeri. Este un eveniment foarte important pentru noi", a adăugat el.
ANAT propune fonduri de garantare pentru biletele de avion și agențiile de turism
O altă temă prezentată membrilor ANAT în Adunarea Generală în cadrul căruia a fost ales preşedinte a fost legată de înfiinţarea unor fonduri de garantare pentru biletele de avion şi pentru agenţiile de turism în cazul falimentelor.
„O a doua temă cu care am candidat este să ducem mai departe proiectul celor două fonduri, care din diverse motive s-a oprit la un moment dat, şi anume fondul de garantare a biletelor de avion, care, după ceea ce s-a întâmplat cu Blue Air, eu cred că este vital în actuala conjunctură. Şi noi am pierdut bani, pentru că agenţiile, conform eticii, dacă o companie aeriană cade, trebuie să îi aduci pe oameni de acolo. Dar nu mai este cazul să dea bani Guvernul sau să piardă bani, pentru că în acel caz au pierdut bani 280.000 de oameni. Iar agenţiile au pierdut câteva milioane de euro. Firma mea, spre exemplu, a pierdut aproximativ 250.000 de euro şi dacă e să adunăm doar agenţiile mari sunt câteva milioane de euro. Dar dacă adunăm şi sumele pierdute de pasageri sunt câteva zeci de milioane de euro", a afirmat preşedintele ANAT.
Acesta a explicat şi modalitatea de punere în practică a sistemelor de garantare: "E foarte simplu, nu trebuie să mai inventăm roata, trebuie doar să ne uităm la alţii ce au făcut mai bine. Sunt câteva ţări care au acest fond şi practic se colectează cum se colectează taxa de aeroport. Se colectează să zicem un euro şi la 24 de milioane de pasageri pe an, sunt 24 de milioane de euro. Ne propunem să strângem 100 de milioane, ca să fie suficient, şi ne oprim după ce am strâns banii respectivi. Şi al doilea fond, de garantare al agenţiilor pentru insolvenţă şi faliment, pentru că în momentul de faţă cu asigurările poţi să recuperezi ca turist 10-15-30%, ori până acum nu cred că a fost recuperat niciodată. Pentru că depinde de momentul în care dă faliment turoperatorul respectiv. E clar că dacă dă faliment în august, sumele sunt mari. Tot discutăm de acest fond de 10 ani, iar în Europa se practică. Am început discuţiile, am avut 3-4 întâlniri cu FNGCIMM, adică Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, care asta fac, ei administrează fonduri".
În cazul fondului de garantare pentru agenţiile de turism, strângerea sumelor ar însemna o creştere a preţului pachetelor turistice, dar nu mare, având în vedere că ar trebui să cotizeze 2.400 de agenţii, a explicat Burcea.
"(…)Noi, de 15 ani, banii ăştia îi dăm la asiguratori. Nu era bine ca banii ăştia să fi rămas la noi să-i fi strâns în aceşti 15 ani? Mi-aş dori ca în două luni să îi punem la dispoziţie ministrului Oprea şi prim-ministrului un proiect de lege. Sigur că la Guvern sunt jurişti, oameni pregătiţi mult mai bine decât suntem noi, dar asta ar fi ideea principală", a arătat preşedintele ANAT.
El a adus ca exemplu Belgia, unde există astfel de fonduri de garantare de 30 de ani. "Am avut o întâlnire cu preşedintele fondului din Belgia şi omul mi-a spus că e înfiinţat acest fond de 30 de ani. Au pierdut 20 de milioane în aceşti ani, dar tot mai aveau 36 de milioane. Este o modalitate prin care dai încredere turiştilor să meargă cu agenţii şi, doi, îşi recuperează turiştii toţi bani", a spus Burcea.
ANAT cere încurajarea companiilor private să acorde vouchere de vacanță
Totodată, ANAT va solicita Guvernului extinderea programului de acordare a voucherelor de vacanţă şi pentru angajaţii companiilor private.
"Ideea de acordarea a voucherelor nu este etică, nu este normal ca noi firmele private să contribuim cu bani şi să se ducă în vacanţă doar cei de la firmele de stat. E corect? Nu e corect. Voucherele trebuie să rămână, trebuie să fie acordate în continuare, dar trebuie să fie extinse şi la mediul privat, la cei care de fapt le plătesc. Statul zice că nu are bani. Dar noi nu vă dăm bani?", a punctat Burcea.
Scăderea TVA pentru pachetele turistice
Noul preşedinte al ANAT îşi doreşte, de asemenea, scăderea TVA pentru pachetele turistice oferite de agenţiile de turism la 9%.
„Şi vreau să mai luptăm pentru ceva, pentru că eu am o obsesie, pentru TVA de 9%. Iar nu este o chestie etică, hotelurile au 9%, restaurantele 9% şi agenţiile 18%. De ce? Sau cel puţin la intern să avem 9%, dacă ne dorim să sprijinim turismul intern", a subliniat el.
Alin Burcea este noul preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), în perioada 2024 - 2026, acesta fiind al treilea mandat în fruntea organizaţiei pentru fondatorul agenţiei de turism Paralela 45.
Potrivit unui comunicat ANAT, Alin Burcea este preşedinte fondator al Asociaţiei, având primul mandat în perioada 1990-1992, ulterior fiind reales în funcţia de preşedinte al ANAT în 2016 - 2018.
Foto: RHN
Mai multe pe agerpres.ro
CITEȘTE ȘI: ANPC ORGANIZEAZĂ ÎNTÂLNIRI CU OPERATORII ECONOMICI DIN TURISM ÎN PRAHOVA ȘI BRAȘOV
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
