• În numeroase cazuri, dobânzile uriașe ale împrumuturilor de la IFN-uri îi aruncă pe români într-un cerc vicios al ratelor, din care greu mai pot ieși.
• În contextul în care educația financiară a românilor este minimă, în unele cazuri, persoanele care se împrumută dau înapoi chiar și de nouă ori mai mulți bani, dar tac pentru că „e rușine să ai datorii”.
IFN-urile sau instituțiile financiare nebancare aprobă creditele pentru persoane fizice mai repede decât băncile. Dacă la o bancă procesul se întinde pe zile, la IFN-uri de obicei e nevoie de numai câteva ore. Clienții IFN-urilor au de multe ori venituri mici sau sunt supraîndatorați deja și, de aceea, sistemul financiar clasic, reprezentat de bănci, nu le acordă credite.
IFN-urile își asumă mai multe riscuri și de aici rezultă costuri mai mari. Dobânda anuală efectivă (DAE), care reprezintă costul total al creditului (făcut pe câteva luni sau câțiva ani) este mai ridicată la IFN decât la bancă, iar de multe ori depășește 100%. Adică dai înapoi mai mult decât dublul sumei împrumutate. DAE e diferită de rata dobânzii: include și comisioanele. Mai multe bănci cunoscute din România au deschis în ultimii ani și IFN-uri, care oferă servicii separate.
O comparație: dacă la bănci DAE pentru creditele de nevoi personale este, în prezent, între 8% și 24%, la IFN-uri, ajunge la 500% sau chiar la un neverosimil 60.000%.
CITEȘTE ȘI: PATRONATELE AU MARI REZERVE FAȚĂ DE PROMISIUNILE AUTORITĂȚILOR PRIVIND PLAFONAREA TAXELOR PÂNĂ ÎN 2026
Provident este cel mai cunoscut IFN din România. Credius și Hora Credit sunt alte două companii aflate în topul unui studiu din acest an privind popularitatea instituțiilor financiare nebancare (IFN-uri). În cazul Provident mulți clienți interacționau cu agenți la domiciliu: le aduceau împrumutul cash și le încasau apoi ratele. La Credius și Hora Credit procesul are loc online.
Potrivit Termene.ro, Credius IFN, pe piața din România din 2013, face parte din Lapworth Holdings Limited Group, companie înregistrată în Cipru, din care aparține și Finopro, către care Credius își vinde datoriile și care colaborează cu executorii judecătorești.
Înglodați în datorii pentru că nu și-au mai putut plăti ratele
O familie de lângă Bârlad, Vaslui, a luat un credit de 4.700 de lei și s-au ales cu o datorie pe cinci ani de 34.000 de lei, titrează Snoop. În iarna acestui an, le-a venit acasă o somație de la un executor judecătoresc. Suma pentru care s-a pus poprire pe salariul soțului era și mai mare decât datoria inițială: 41.485 de lei, fiindcă s-au adăugat penalitățile de întârziere și cheltuielile de executare.
O femeie din București a ajuns să dea de nouă ori mai mult la Credius. A apelat la firmă cu puțin timp înainte de pandemie. Pentru două credite de 16.600 de lei, în total, a ajuns la o datorie de peste 140.000 de lei. S-a întâmplat după ce a încercat să beneficieze de ordonanța de urgență prin care putea fi amânată plata ratelor o perioadă maximă legală de nouă luni. Nimeni nu i-a explicat că, dacă nu plătește atât timp, dobânda va crește, adaugându-se la împrumutul inițial.
Dorin, din Brașov, a povestit: „Este înșelătorie cu acte, am luat 3.000 de lei, nu am avut o lună-două să plătesc rata. Am vrut să plătesc, dar au urcat dobânzile exagerat, în așa fel încât într-un an să fie 13.000 lei creditul. După care un executor judecătoresc mi-a luat dosarul și am de plătit (acum, n.r.) suma de 23.000”. A găsit un avocat pentru contestația la executare. Dar cererea a fost anulată în instanță, potrivit informațiilor de pe Portal Just, din cauză că n-a fost achitată taxa judiciară de timbru, adică „plata serviciilor prestate de instanţele judecătorești”. „Părerea mea este una singură: mai bine nu iei bani de la nimeni și te descurci cum poți”, crede Dorin.
Și Mihai, din județul Cluj, a fost agasat de apelurile de la Hora Credit, zile la rând. „Când te prind în plasă, nu te mai lasă. Te sună zilnic. Îți pun dobândă de 200%. Dezastru. Nu mai vreau să aud de ei deloc”, a spus el.
Într-un grafic de rambursare Hora Credit mai recent, trimis către redacția Snoop de un cabinet de avocatură, se calculează că, pentru un împrumut de 4.000 de lei, suma totală de rambursat într-un an era de șapte ori mai mare: 27.660 de lei.
Instanțe, executări silite și amenzi
Peste 80 de contestații la executarea silită (se pune poprire pe salariu sau sechestru pe bunuri) s-au făcut în instanțele din țară doar în ultimul an, în urma unor împrumuturi la Credius, potrivit ReJust, portal cu hotărâri judecătorești. Contestațiile le aparțin oamenilor care au făcut credite și n-au mai putut plăti ratele.
Protecția Consumatorului (ANPC) a transmis că a amendat Credius de șapte ori, în ultimii șase ani, între altele pentru practici comerciale înșelătoare. Suma totală a fost 57.000 de lei.
Atât BNR, cât și Protecția Consumatorului (ANPC) au amendat Hora Credit de-a lungul anilor. BNR a sancționat IFN-ul în 2022 cu 30.000 de lei, pentru „nerespectarea unor cerințe” din legea pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor. Între altele, Hora Credit nu a luat măsuri pentru a-și identifica clienții în baza unor documente și date din surse sigure, pentru a reduce riscul de spălare a banilor și a finanțării terorismului.
Legea care ar fi limitat dobânzile IFN-urilor a fost atacată la Curtea Constituțională
Parlamentul a adoptat, în martie anul acesta, legea care reglementează dobânzile IFN-urilor și le împiedică să le mai ceară clienților să dea înapoi mai mult decât dublul sumei împrumutate. Legea inițiată de PSD, atacată de USR la Curtea Constituțională (CCR), încă nu a fost promulgată.
În sesizarea de 48 de pagini făcută la CCR, USR a dat mai multe argumente, printre care: „lipsa unei motivări reale și a unei evaluări a impactului” și că „încalcă libera concurență”.
„Soluția ar fi să mai scazi din taxarea muncii, care în România este foarte mare. Ar putea să schimbe lucrurile, astfel încât oamenii să nu mai aibă nevoie atât de mult de IFN-uri. Noi avem o structură a populației, inclusiv cea care muncește, extrem de sărăcită. Problema nu e la oameni, e la sistem”, a declarat Claudiu Năsui, deputat USR, pentru Snoop.
Contactat pentru un punct de vedere, senatorul PSD Daniel Zamfir, inițiatorul proiectului de lege, nu a răspuns solicitării Snoop. Zamfir a vorbit despre subiect într-un podcast al PSD, promovat la o zi după ce Snoop a publicat primul articol legat de IFN-uri. „Să iei o dobândă de 60.000% și autoritățile statului român să nu poată face nimic este absolut aberant. (…) Sperăm să se facă dreptate și în acest sector de activitate, că prea era junglă”, a spus atunci politicianul.
Educația financiară la români și cine se împrumută la IFN-uri
Omul care apelează la IFN-uri este în general clientela nebancabilă, o persoană care are un grad de risc mai mare de neplată. Dacă are o urgență și nu poate să ia un împrumut, rămâne numai cu cămătarii, cea mai proastă formă de finanțare și ilegală.
Mulți dintre românii cu datorii la IFN-uri cer sfaturi pe site-urile avocaților specializați în executări silite, dar și pe Facebook. Dincolo de mesajele de sprijin, vin și reacții negative.
Studiile din ultimii ani privind educația financiară a românilor ne plasează pe ultimele locuri la nivel european.
„Majoritatea cetăţenilor adulţi din România au cunoştinţe insuficiente în domeniul financiar”, declara, potrivit Digi24, în toamna anului trecut, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR). „Fiecare persoană activă ar trebui să deţină informaţii economico-financiare minime, care să-i permită să-şi gestioneze banii şi riscurile asociate în mod responsabil”, a mai spus atunci Isărescu.
BNR este responsabilă prin lege să monitorizeze IFN-urile, să facă inspecții, să suspende activitatea unor astfel de instituții și chiar să o interzică în unele cazuri.
Românii au făcut la IFN-uri, în 2023, peste 48.000 de credite de consum, a transmis BNR.
Împrumuturile au fost de aproape 11 miliarde de lei.
Statisticile mai arată că 65% dintre români nu-și pot acoperi cheltuielile neprevăzute, conform unui studiu realizat cu sprijinul Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), citat de Europa Liberă.
Mai mult, o treime se află în risc de sărăcie sau de excluziune socială, spune un raport Eurostat, procent care ne urcă pe primul loc la nivel european.
„Educația financiară se referă în general la abilitatea de a înțelege cum funcționează banii: modul în care banii sunt câștigați, gestionați și investiți”, este definiția din prima Strategie Națională de Educație Financiară (2024 – 2030), aprobată de Guvern în aprilie, anul ăsta. La elaborarea acesteia au contribuit instituții precum ministerele Educației și Finanțelor și BNR, care vor fi responsabile de implementare.
Românii consideră rușinos să aibă datorii și să evită să discute despre bani.
Mulți dintre cei care au solicitat amânarea plății ratelor erau deja în situația de a nu-și mai putea plăti creditele, 45% fiind supraîndatorați, arată un raport BNR din 2021.
„Șocul e când văd suma pe care o au de plătit, fie că vorbim despre o notificare sau despre executare silită”, precizează avocatul Adrian Cuculis. „Se împrumută în principal pentru mâncare, când vine vorba de sume foarte mici, pentru medicamente sau pentru vecini”.
Avocatul subliniază că și câteva sute de lei contează mult pentru unii români și că le e greu să le ramburseze. „Lucrurile devin mai complicate când nu plătești. Pe lângă DAE, ai dobânda penalizatoare pe ziua de întârziere”, mai spune Cuculis.
Oamenii se împrumută la IFN-uri când au o urgență în casă sau una medicală, spune Alin Iacob, președintele Asociației Utilizatorilor Români de Servicii Financiare. „S-a spart o țeavă, ai o urgență stomatologică.”
Dacă nu știi să gestionezi împrumutul, să-l plătești imediat ce l-ai luat și îl rostogolești pe perioade mai lungi de timp, apar tot felul de penalități, dobânzi suplimentare care ajung să te destabilizeze financiar. Sunt distruse familii. Sunt pierdute destine, pentru că oamenii nu se descurcă, a mai spus specialistul.
În cazul clienților bine intenționați, care nu vor să păcălească finanțatorii, ci pur și simplu au probleme personale și nu mai pot achita ratele, specialistul consideră că instituțiile financiare ar trebui să arate mai multă înțelegere. „Și empatie, pentru că vorbim de drepturi fundamentale ale omului. Au făcut calcule greșite, au rămas fără loc de muncă, s-a întâmplat un necaz semnificativ în viața lor”, a spus Alin Iacob, președintele Asociației Utilizatorilor Români de Servicii Financiare.
Mai multe pe snoop.ro
CITEȘTE ȘI: PROBLEME CU EMITEREA ROVINIETELOR. ANUNȚUL COMPANIEI DE DRUMURI
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
