• În doar șapte ani, România a înregistrat o scădere semnificativă a procentului angajaților care lucrează în weekend, de la 28,6% în 2016 la 18,1% în 2023.
• Unul din cei trei români care era de acord că lucreze la sfârșit de săptămână în 2016, în 2023 nu mai vrea să muncească sâmbăta sau duminica.
Conform datelor Eurostat, în 2016, 28,6% dintre angajații români lucrau de obicei în weekend. Până în 2023, acest procent a scăzut la 18,1%, marcând o reducere de 10,5 puncte procentuale.
Altfel spus, unul din cei trei români care era de acord că lucreze la sfârșit de săptămână în 2016, în 2023 nu mai vrea să muncească sâmbăta sau duminica.
CITEȘTE ȘI: Potențialul neexploatat al forței de muncă din România
Această scădere plasează România sub media Uniunii Europene, care în 2023 era de 22,4%.
La nivelul țărilor UE, Grecia avea cea mai mare proporție de angajați care lucrau în weekend (32,3%), urmată de Italia (30,9%) și Cipru (26,4%). În schimb, cele mai mici procente s-au înregistrat în Lituania (3,0%), Polonia (4,5%) și Ungaria (6,6%).
În anul 2023, 22,4% dintre persoanele angajate din Uniunea Europeană lucrau de obicei în timpul weekendurilor.
Munca în weekend era mai frecventă în rândul:
lucrătorilor calificați în agricultură, silvicultură și pescuit (49,5%),
lucrătorilor din servicii și vânzări (48,9%),
persoanelor cu ocupații elementare (26,7%).
În timp ce 19,2% dintre angajați (salariați) lucrau de obicei în weekend, același lucru era valabil pentru 46,7% dintre lucrătorii pe cont propriu cu angajați (angajatori) și 37,8% dintre lucrătorii independenți fără angajați (lucrători pe cont propriu).
În Uniunea Europeană, anumite ocupații au o incidență mai mare a muncii în weekend:
Lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit – 49,5%
Lucrători în servicii și vânzări – 48,9%
Ocupații elementare – 26,7%
Manageri – aproximativ 30%
Operatori de utilaje și montatori de echipamente – aproximativ 23%
Personal din forțele armate – aproximativ 22%
Tehnicieni și profesioniști asociați – aproximativ 18%
Lucrători în meserii și ocupații conexe – aproximativ 15%
Profesioniști – aproximativ 13%
Lucrători în suport administrativ (clerical) – aproximativ 11%
Total angajați (media generală) – 22,4%
Motivele pentru care unii angajați nu vor să mai muncească în weekend
Scăderea muncii în weekend în România poate fi atribuită mai multor factori:
1. Salarizare scăzută
România se află printre țările cu cele mai mici costuri salariale din Uniunea Europeană.
În 2024, costul mediu orar al muncii era de 12,5 euro, comparativ cu media UE de 33,5 euro. Această diferență semnificativă poate descuraja angajații să accepte munca suplimentară în weekend.
2. Schimbarea valorilor generaționale
Tinerii români, în special cei din Generația Z, acordă o importanță crescută echilibrului între viața profesională și cea personală. Mulți dintre ei preferă flexibilitatea programului și evită munca în weekend pentru a-și dedica timpul liber activităților personale.
3. Creșterea muncii remote și a programelor flexibile
Pandemia a accelerat adoptarea muncii la distanță și a programelor flexibile. Această schimbare a redus necesitatea prezenței fizice la locul de muncă în weekend, permițând angajaților să-și organizeze mai eficient timpul.
4. Lipsa motivației și a perspectivelor de carieră
Mulți angajați români simt că munca suplimentară nu este recompensată corespunzător și nu aduce beneficii semnificative în evoluția profesională. Această percepție reduce disponibilitatea de a lucra în afara programului standard.
Mai multe pe Termene.ro
https://termene.ro/articole/romanii-nu-prea-mai-vor-sa-munceasca-in-weekend
Compania ploieșteană Termene.ro, platforma care oferă informaţii despre firmele din România, este cel mai important agregator de date din domeniul economic.
CITEȘTE ȘI: Minivacanța de 1 Mai a adus mii de turiști pe Valea Prahovei
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
