• Desființarea unei firme nu înseamnă că vechimea în muncă se pierde: chiar dacă angajatorul nu mai există, perioada lucrată poate fi dovedită și recunoscută legal, atât timp cât există documente care atestă activitatea desfășurată.
• Situația este mai frecventă decât pare, mai ales în cazul persoanelor care au lucrat înainte de digitalizarea completă a evidențelor de muncă, adică înainte de anul 2011.
Până la 31 decembrie 2010, toate contractele de muncă și modificările acestora erau consemnate în carnetul de muncă, document oficial care ținea locul adeverințelor actuale.
După apariția Registrului General de Evidență a Salariaților (Revisal), carnetele de muncă au fost înlocuite, iar din 2011 evidența vechimii se face exclusiv electronic, prin datele transmise la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM).
Dacă vorbim despre o perioadă de muncă anterioară datei de 1 ianuarie 2011, iar persoana nu mai are carnetul de muncă, adeverința de vechime poate fi solicitată direct de la ITM-ul unde angajatorul era înregistrat, precizează playtech.ro. Inspectoratul păstrează arhivele istorice și poate elibera documente oficiale care atestă raporturile de muncă, durata acestora și funcția ocupată.
Pentru perioadele ulterioare anului 2011, datele privind vechimea se regăsesc în Revisal, la care are acces atât ITM-ul, cât și actualii sau foștii angajatori. În acest caz, salariatul poate solicita o adeverință de vechime de la ultimul angajator sau, dacă firma este radiată, de la lichidatorul judiciar ori de la arhiva unde au fost depuse documentele societății.
Ce acte sunt necesare pentru a recupera vechimea
Pentru a recupera vechimea, solicitantul trebuie să depună:
- o cerere scrisă adresată ITM-ului sau arhivei unde se află documentele;
- copie după actul de identitate;
- dovezi privind perioada lucrată – contract individual de muncă, fluturași de salariu, decizii interne, extrase din carnetul de muncă sau orice alte documente care pot ajuta la identificarea angajatorului și perioadei.
Dacă documentele firmei au fost preluate de Arhivele Naționale, solicitarea se depune la serviciul județean corespunzător.
Conform Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, la art. 3 lit. p), „stagiu de cotizare” reprezintă perioada de timp pentru care s-au datorat contribuții la sistemul public de pensii, precum și perioada pentru care persoanele au încheiat contracte individuale de asigurare.
Cu alte cuvinte, pentru recunoașterea vechimii nu este obligatoriu ca angajatorul să fi achitat efectiv contribuțiile, ci doar ca acestea să fi fost datorate legal.
Astfel, chiar dacă o firmă s-a închis, iar contribuțiile nu au fost virate, perioada de muncă poate fi considerată stagiu de cotizare, dacă există dovada contractuală că persoana a lucrat în acel interval.
Este important ca fiecare salariat să își păstreze copii după actele de angajare, statele de plată sau alte dovezi.
În lipsa lor, recuperarea vechimii poate deveni un proces mai dificil, deși nu imposibil.
Autoritățile române recunosc dreptul la vechime ca parte esențială a carierei profesionale și a calculului pensiei, iar legea oferă mecanisme clare pentru ca acest drept să nu se piardă, chiar și atunci când angajatorul a dispărut din peisajul economic.
CITEȘTE ȘI: UTIL: Anii care nu sunt luați în calcul drept vechime
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
