• Un proiect de lege depus la Senat propune schimbarea modului în care se stabilește salariul minim pe economie, astfel încât veniturile angajaților să crească automat în funcție de vechimea în muncă și nivelul de studii.
• Dacă va fi adoptat, România va trece la un sistem diferențiat, unde salariul minim nu va mai fi unul singur pentru toți, ci va fi calculat pe trepte, cu majorări succesive și coeficienți care pot chiar dubla valoarea de pornire.
Propunerea salariului minim pe niveluri a primit deja aviz favorabil din partea Blocului Național Sindical, care a anunțat acest lucru pe pagina oficială de Facebook.
„O nouă initativa de modificare a Codului muncii propune introducerea unor gradații și coeficienți care să diferențieze salariul minim în funcție de nivelul de calificare și de experiența profesională. Inițiativa vine în contextul în care România se confruntă de ani de zile cu o problemă gravă de salarizare: milioane de lucrători sunt plasați în zona salariului minim, indiferent de studiile lor, de vechimea acumulată sau de complexitatea muncii pe care o desfășoară.
Astăzi, peste 2,25 milioane de salariați cu normă întreagă câștigă sub 4.582 lei brut – adică sub 2.739 lei net, sub 538 euro pe lună. Această realitate a dus la plafonarea veniturilor, la transformarea României într-o piață a muncii ieftine și la un val masiv de migrație a lucrătorilor către statele vest-europene. În paralel, România a ajuns să importe forță de muncă în ritm accelerat, fără capacitatea instituțiilor de a asigura protecția adecvată a acestor lucrători și fără a rezolva problema structurală: nivelul scăzut al salariilor.
Blocul Național Sindical avizează favorabil proiectul, considerând că acesta reprezintă un pas important în direcția unei salarizări mai echitabile și a unei piețe a muncii mai stabile.
Această inițiativă introduce un mecanism care poate reduce riscul de sărăcie în muncă, fenomen persistent și alarmant în România, confirmat de datele Eurostat.
Inițiativa sprijină stabilitatea pieței muncii, prin recunoașterea valorii reale a muncii și prin corelarea salariului cu experiența și calificarea.
De asemenea, este o măsură care poate crește atractivitatea pieței muncii din România, reducând dependența de importul de forță de muncă necalificată și presiunea asupra instituțiilor deja suprasolicitate.”, transmite BNS.
Documentul stabilește că salariul minim nu va mai fi o sumă unică, ci va crește progresiv odată cu anii lucrați.
În expunerea de motive, inițiatorii menționează că actualul model salarial nu stimulează formarea profesională și contribuie la menținerea unui nivel ridicat al abandonului școlar.
Lipsa diferențierii între lucrătorii calificați și necalificați descurajează continuarea studiilor și obținerea unei calificări, ceea ce, în opinia autorilor, menține România într-o zonă economică slab competitivă.
Totodată, documentul indică migrația forței de muncă drept una dintre cele mai grave consecințe ale nivelului salarial scăzut. Salariile apropiate de minim împing tot mai mulți români să caute oportunități în Europa Occidentală, în timp ce piața internă este nevoită să importe muncitori străini pentru a acoperi deficitul.
Salariul minim primește cinci gradații pe vechime și coeficienți în funcție de studii
-Gradația 1 – între 3 și 5 ani vechime: +10%;
-Gradația 2 – între 5 și 10 ani: +7,5%;
-Gradația 3 – între 10 și 15 ani: +5%;
-Gradația 4 – între 15 și 20 ani: +2,5%;
-Gradația 5 – peste 20 de ani: +2,5%.
Creșterile nu se cumulează, ci se aplică succesiv, în funcție de treapta la care angajatul ajunge. Practic, un lucrător aflat la început de carieră va porni de la salariul minim de bază, iar odată ce depășește pragurile de vechime, remunerația îi va crește automat, prin efectul legii, explică Digi24.
O a doua componentă a reformei se referă la diferențierea salariului minim în funcție de nivelul de studii și calificare profesională.
Coeficientul de plecare este 1,00 pentru muncitorii necalificați.
Pentru personalul calificat, absolvenții de școală profesională sau cei cu studii liceale, coeficientul minim crește la 1,20.
Absolvenții de liceu cu diplomă de bacalaureat sunt încadrați cu 1,25, iar cei cu studii postliceale sau școală de maiștri primesc coeficientul 1,30.
Pentru studiile superioare de scurtă durată indicele urcă la 1,50, pentru licență la 1,70, pentru licență și master la 1,80, iar pentru nivelul maxim, licență plus doctorat, este stabilit coeficientul 2,00.
Aceste valori nu se aplică automat tuturor angajaților care dețin diplome, ci doar acolo unde fișa postului solicită expres nivelul de studii aferent.
Practic, un angajat cu doctorat nu poate pretinde dublarea salariului minim dacă postul ocupat nu impune acea calificare.
Pentru a preveni blocajele de aplicare, documentul prevede sancțiuni clare. Angajatorii care nu respectă obligația de a majora salariile conform gradațiilor de vechime și studiilor pot fi amendați cu sume cuprinse între cinci mii și zece mii de lei pentru fiecare salariat prejudiciat, mai relatează sursa citată.
CITEȘTE ȘI: ANOFM: Peste 31.000 de locuri de muncă sunt disponibile la nivel național
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
