• În România există aproape un milion de persoane cu dizabilități, dar numai una din șase are acces efectiv la piața muncii.
• Potrivit unui nou studiu al Consiliului Economic și Social (CES), în spatele acestei cifre se află un sistem birocratic greoi, costuri ascunse pentru a intra în piața muncii și riscul pierderii unor drepturi odată cu angajarea.
Raportul CES publicat pe 4 decembrie, atrage atenția, printre altele, la datele Eurostat care spun că, la noi în țară, rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități se situează la 17% față de 51% la nivel european, semnalând bariere sistemice persistente.
Este unul dintre cele mai mari decalaje din spațiul european și, conform autorilor studiului, nu poate fi explicată prin factori culturali sau demografici, ci prin structura însăși a instituțiilor care ar trebui să faciliteze accesul la muncă. Iar de aici derivă primul nivel al excluderii sistemice ale acestui grup demografic, și anume procedurile de certificare și reevaluare a competențelor.
În practică, procesul birocratic în două trepte înseamnă drumuri repetate, comisii diferite, interpretări variabile și perioade lungi de așteptare, iar pentru cei care reușesc să treacă de acest prim obstacol, urmează cel mai riscant pas, și anume trecerea de la statutul de beneficiar de prestații la cel de angajat, titrează Ziare.com.
În Capitolul 2 - Politici de incluziune și diversitate (incluzând dizabilități) - vulnerabilități și recomandări pentru incluziunea persoanelor cu dizabilități, se arată că, „în România, echilibrul muncă-viață este încă în formare, iar disparitățile regionale și barierele structurale afectează în special persoanele cu dizabilități, părinții singuri și lucrătorii sezonieri”.
Bariere birocratice în calea persoanelor cu dizabilități
Persoanele cu dizabilități, părinții singuri și lucrătorii sezonieri se confruntă în România, cu obstacole majore în accesul la muncă stabilă și decentă, din cauza fragilității protecției sociale, a lipsei serviciilor de sprijin și a predominanței muncii informale.
„Sistemul de evaluare a persoanelor cu dizabilități, împărțit între SECPAH și CEPAH (n.r. două structuri distincte de evaluare a dizabilității, care emit certificatele necesare pentru acces la prestații și servicii), generează întârzieri și incertitudine care îngreunează accesul la muncă. Pentru persoanele cu mobilitate redusă sau din mediul rural, birocrația devine o barieră majoră la angajare”, spun autorii studiului consultat de Actualitatea Prahoveană.
Legea privind protecția persoanelor cu handicap (Legea nr. 448/2006 și modificările ulterioare) prevede obligații pentru angajatori (cote minime, facilități fiscale etc.), însă implementarea practică este afectată de interpretări diferite la nivel local și de proceduri administrative complicate pentru îndeplinirea obligațiilor.
Procedurile pentru menținerea sau recalcularea prestațiilor atunci când beneficiarul începe o activitate salarială sunt adesea complicate și creează incertitudine (riscul pierderii unor drepturi sau a unor venituri), ceea ce poate descuraja tranzitia către munca pe piața liberă (World Bank).
Pentru angajatori, respectarea obligațiilor legale privind angajarea persoanelor cu dizabilități este adesea o povară administrativă, mai ales pentru IMM-uri. Lipsa ghidurilor clare și a stimulentelor eficiente reduce implicarea și oportunitățile reale de angajare (European Disability Forum, EDF)
Lipsa accesibilității fizice și digitale
Obstacolele fizice și digitale produc efecte sinergice: persoanele nu pot participa la procese de recrutare, nu pot beneficia de formare profesională, au acces precar la informații despre drepturi și programe, iar dacă ajung angajate se confruntă cu condiții de muncă neadaptate. Aceste mecanisme alimentează diferenţele masive de ocupare și riscul de trai în conditii de sărăcie, evidențiate în rapoartele europene și naționale (Eurostat).
Accesibilitatea insuficientă - fizică (clădiri, transport, spații de lucru adaptate) și digitală (siteuri, servicii online ale autorităților, platforme de recrutare neadaptate
Strategia națională pentru drepturile persoanelor cu dizabilități (2022-2027) identifică explicit accesibilitatea fizică și cea a informației ca priorități cheie ale politicii publice (ANPD), (Eurostat).
Mediul de lucru neadaptat, lipsa adaptărilor ergonomice, instrumentelor asistive sau a procedurilor organizaționale pentru incluziune (flexibilitate, asistenți, ajustări ale postului) conduce la absenteism, scăderea productivității sau părăsirea locului de muncă (European Court of Auditors).
Lipsa accesibilității digitale blochează angajarea prin: vizibilitatea ofertelor și procedurile online inaccesibile - site-urile de recrutare, portalurile autorităților (pentru certificate, înregistrare, programe de angajare) sau platformele de completare a formularelor nu respectă de multe ori criteriile de accesibilitate (WCAG, formulare compatibile cu cititoare de ecran, navigare tastatură etc.). (Eurostat).
Lipsa competențelor digitale și a tehnologiilor asistive
Aceasta restricționează capacitatea persoanelor cu dizabilități de a participa la recrutări online, cursuri de recalificare sau joburi remote (Konrad Adenauer Foundation), (World Bank).
Costurile ascunse ale muncii și vieții personale
„Costurile ascunse” includ cheltuieli financiare, de timp și emoționale suportate de persoanele cu dizabilități și alte grupuri vulnerabile pentru a accesa sau păstra un loc de muncă: transport adaptat, servicii de îngrijire, formare, proceduri administrative și stresul asociat (Infocop). Lipsa infrastructurii de sprijin, precum creșe sau after-school, amplifică aceste costuri și duce la pierderea locului de muncă sau la munca informală (Eurofound, 2025), iar în mediul rural, accesul limitat la formare și servicii sporește vulnerabilitatea economică (ANPD, 2023; OECD).
Lipsa serviciilor de sprijin pentru persoanele cu dizabilități
În ceea ce privește categoria persoanelor cu dizabilități, există un deficit semnificativ de servicii specializate menite să faciliteze integrarea pe piaţa muncii a acestor persoane, cum ar fi: servicii de consiliere în carieră adaptată, sprijin pentru căutarea activă a unui loc de muncă, programe de „angajare asistată” şi servicii de job-coaching la locul de muncă sunt subdezvoltate sau concentrate sporadic în câteva ONG-uri şi proiecte pilot.
Diagnosticările recente subliniază că oferta de servicii este inadecvată faţă de necesităţile unei populaţii certificate de aproximativ 900.000 de persoane (EASPD), (ANPD).
Grupurile vulnerabile socioeconomic, afectate de sărăcie persistentă, dezvoltă un sentiment de neputință și neîncredere în instituții, amplificând excluderea socială (OECD, 2025; WHO, 2022).
Bune practici naționale și internaționale
În România, există modele eficiente de incluziune pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități, derulate în ultimii ani și care combină plasarea rapidă în locuri de muncă‚ jobfirst / suport in angajare, sprijin continuu la locul de muncă (job-coaching), parteneriate stabile public-privat-ONG și mecanisme de finanțare sustenabile (contracte de servicii, subvenții pentru adaptări).
Studiul meționează:
• Job Direct - Agenție „one-stop shop” pentru recrutare, formare și job-coaching persoane cu dizabilități, combinând HR și suport social. Oferă evaluare, mediere și sprijin angajatorilor. Pilotul arată eficiență și potențial național, condiționat de recunoaștere și decontare ANOFM/ANPD.
• WORK AID KIT (Autism Voice Institute, 2024) - Program integrat pentru creșterea angajabilității tinerilor și adulților neurodivergenți, cu două componente: pregătirea candidaților (evaluare, training, abilități socio-profesionale) și intervenție la angajatori (training DEI, consultanță, ghiduri). Aplică logica „place-then-train” și colaborează cu companii mari (IKEA, BRD, ING, EY, KPMG, IPSO).
Ce este de făcut pentru accesul pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități
Studiul aduce și recomandări la nivel național în ceea ce privește înlăturarea blocajelor în accesul persoanelor cu dizabilități la piața muncii.
Simplificarea și digitalizarea accesibilă a proceselor administrative
- Simplificarea procedurilor de evaluare și certificare a dizabilității, prin digitalizare accesibilă și interoperabilitate între instituții.
- Implementarea conceptului de „ghișeu unic” pentru tranziția între statutul de beneficiar de prestații și statutul de angajat, pentru a evita pierderea drepturilor odată cu începerea activității salariale (World Bank, 2025).
- Finanțarea serviciilor de angajare asistată prin contracte publice durabile, nu doar prin proiecte temporare.
- Extinderea serviciilor de tranziție școală-muncă pentru tineri cu dizabilități și pentru persoane cu dizabilități intelectuale sau psihosociale (EASPD, 2023; ANPD, 2023).
Promovarea accesibilității universale (fizice, digitale și comunicaționale)
- Implementarea standardelor europene privind accesibilitatea fizică în toate clădirile publice și spațiile de muncă (Directivele UE 2019/882 și 2019/1158).
- Crearea de programe naționale de finanțare pentru adaptarea locurilor de muncă și achiziția de tehnologii asistive.
- Asigurarea accesului la formare digitală pentru persoane cu dizabilități și pentru angajatori, pentru a reduce decalajul digital identificat de Eurostat (2024).
Dezvoltarea unei culturi organizaționale incluzive
- Încurajarea companiilor să adopte politici DEI (diversitate, echitate, incluziune), prin deduceri fiscale și recunoaștere publică.
- Extinderea parteneriatelor public-privat-ONG după modelul Autism Voice – WORK AID KIT și Help Autism - Help Hire, care combină angajarea asistată cu formarea angajatorilor.
- Crearea unei rețele naționale de angajatori incluzivi, sub coordonarea ANPD și Ministerului Muncii, care să faciliteze schimbul de bune practici și mentoratul interorganizațional.
Suport psihologic
- Integrarea serviciilor de consiliere psihologică și sprijin pentru echilibrul muncăviață pentru persoanele cu dizabilități și pentru îngrijitorii acestora.
- Dezvoltarea de centre comunitare de respiro și sprijin emoțional pentru îngrijitori, recunoscând impactul psihologic al îngrijirii pe termen lung (Ion & Lightfoot, 2023; WHO, 2022).
Suport pentru angajatori prin informare și ghidare
- Informare angajatori cu privire la spectrul dizabilitatilor si interactiunea cu fiecare
categorie de dizabilitati;
- Crearea unui ghid cu spectrul dizabilitatilor si modul de interactiune în funcție de dizabilitate;
Monitorizare, date și evaluare de impact
- Crearea unui mecanism național de monitorizare a indicatorilor de incluziune: rata de ocupare, retenția în muncă, calitatea locurilor de muncă și satisfacția angajaților cu dizabilități.
- Corelarea politicilor de incluziune cu strategiile de dezvoltare durabilă și cu Pilonul European al Drepturilor Sociale (European Commission, 2017).
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
