• Președintele Nicuşor Dan și premierul Ilie Bolojan au porimit, luni, vizita secretarului general al OCDE, Mathias Cormann.
• Au fost puse în discuție procesul de aderare a României la OCDE, principalele concluzii ale Raportului economic al OCDE privind România şi evoluţiile internaţionale actuale, dar și recomandări economice pentru țara noastră.
Preşedintele Nicuşor Dan l-a primit, luni, pe Mathias Cormann, secretarul general al OCDE, la Palatul Cotroceni, cu care a discutat despre stadiul avansat al procesului de aderare a României la OCDE, principalele concluzii ale Raportului economic al OCDE pentru România din 2026 şi evoluţiile internaţionale actuale.
”Mă bucur să-l întâmpin astăzi pe Mathias Cormann, secretarul general al OCDE, la Palatul Cotroceni. Am discutat despre stadiul avansat al procesului de aderare a României la OCDE, principalele concluzii ale Raportului economic al OCDE pentru România din 2026 şi evoluţiile internaţionale actuale”, scrie preşedintele pe platforma X, potrivit News.ro.
Şeful statului arată că ediţia din acest an a Raportului economic oferă îndrumări valoroase pentru consolidarea economiei şi a politicilor publice ale României.
”I-am mulţumit secretarului general Cormann pentru sprijinul său continuu acordat obiectivului nostru strategic de a adera la Organizaţie în 2026”, spune Nicuşor Dan.
Și prim-ministrul României, Ilie Bolojan, l-a primit astăzi, la Palatul Victoria, pe secretarul general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann, cu prilejul lansării Studiului Economic 2026 pentru România elaborat de către Secretariatul OCDE.
Studiul a fost lansat în prezența mai multor reprezentanți ai instituțiilor din România, Parlamentului, mediului de afaceri și cel academic. Ediția din acest an a Studiului Economic cuprinde recomandări de politici publice formulate de Organizație referitoare la macroeconomie, piața muncii, creșterea rezilienței la riscuri climatice și competitivitate.
„Studiul Economic elaborat de OCDE reprezintă o radiografie a evoluțiilor economice și a principalelor tendințe macroeconomice din România pe parcursul ultimilor doi ani, cu recomandări de politici pentru a răspunde acestor provocări. Obiectivele noastre de reformă au fost corelate cu recomandările Studiului Economic. Strategia noastră se bazează deci pe trei piloni: prioritizarea investițiilor în fața cheltuielilor curente și de consum, maximizarea absorbției și a impactului fondurilor europene și reforme structurale pentru piețe mai competitive și o economie mai rezistentă la șocuri”, a arătat premierul, potrivit Agerpres.
Elaborarea Studiului Economic 2026 este un exercițiu complementar recomandărilor sectoriale emise de comitetele OCDE, pentru alinierea practicilor, a politicilor și a legislației României la standardele Organizației.
„Aderarea României la OCDE în anul 2026 rămâne o prioritate strategică, susținută transpartinic în cadrul Coaliției de Guvernare. România se află într-un stadiu avansat al acestui proces, în baza reformelor făcute urmare a evaluării gradului de aliniere la standardele Organizației. Continuăm să tratăm acest proiect de țară cu maximă seriozitate, astfel încât să atingem obiectivul stabilit în Programul de Guvernare. Îmi doresc ca Studiul Economic 2026 să fie ultimul document de acest tip care vizează România din postura de stat candidat”', a afirmat premierul Ilie Bolojan.
La rândul său, secretarul general Mathias Cormann a declarat că România a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește reformele economice și a apreciat eforturile Guvernului pentru reducerea deficitului bugetar și a cheltuielilor publice. De asemenea, a subliniat că OCDE va continua să sprijine parcursul României în aceste ultime etape către aderare.
„Salutăm eforturile Guvernului României privind întărirea consolidării fiscale și încurajăm continuarea acestora. România are de ce să fie mândră! Acest proces este o călătorie transformatoare pozitivă, care urmărește implementarea de reforme macroeconomice și alinierea la standarde și bune practici, pentru a atinge cele mai bune rezultate pentru cetățeni. Scopul acestei călătorii este stabilirea unui fundament pentru atingerea unei creșteri pe termen lung, precum și pentru îmbunătățirea condițiilor de trai. Apreciez progresul excelent al României în acest domeniu și apreciez entuziasmul de care ați dat dovadă”, a afirmat Mathias Cormann.
Ce recomandă studiul economic României
Studiul economic realizat de OCDE oferă recomandări suplimentare României pentru consolidarea dezvoltării și creșterii economice, inclusiv pentru continuarea eforturilor de gestionare a provocărilor fiscale, îmbunătățirea competitivității, promovarea unei participări mai ridicate pe piața muncii, precum și consolidarea rezilienței climatice.
Studiile economice ale OCDE reprezintă analize periodice, elaborate o dată la doi ani, ale economiilor statelor membre ale Organizației, precum și ale celor partenere și candidate.
Documentul este realizat de Secretariatul OCDE, în consultare cu autoritățile naționale, și are o structură prestabilită, care include, de regulă:
i) un capitol macroeconomic,
ii) două capitole tematice de dimensiune redusă, care vizează politici structurale
iii) un capitol aprofundat (in-depth) asupra unui domeniu de interes orizontal pentru România. Studiul Economic asigură o radiografie echilibrată și utilă a politicilor macroeconomice și structurale.
Documentul cuprinde recomandări specifice pentru orientarea autorităților în formularea de măsuri care pot îmbunătăți performanța economiilor pe termen lung.
„Banca Națională a României a menținut dobânda de referință la 6,5% începând din luna august 2024. Sfatul nostru este acela ca dobânda să fie redusă doar după ce inflația va intra pe o traiectorie descendentă clară spre obiectivul țintă. După încetinirea activității economice în 2024 și 2025, prognozăm că creștere economică își va reveni până la un procent în acest an și 2,2% anul viitor. Economia românească urmează să beneficieze de pe urma consolidării cererii din partea partenerilor comerciali din UE. Inflația este așteptată să scadă până la 3% anul viitor pe măsură ce impactul precedentelor modificări de taxe, inclusiv a TVA, continuă să se repercuteze și o creștere mai mică a salariilor nominale va reduce presiunile pe partea de prețuri. Principalul risc la adresa acestui scenariu este acela al unui conflict prelungit în Orientul Mijlociu, care ar putea duce la o inflație mai mare și o creștere economică mai modestă. De aceea, credem că o prioritate pentru decidenții politici este acea de a consolida și mai mult creșterea și reziliența economiei românești. În primul rând prin abordarea provocărilor fiscale și vreau să vă spun că lăudăm foarte mult eforturile de până acum ale Guvernului vizând consolidarea fiscală și dorim să spunem că acest eforturi trebuie continuate”, a spus Mathias Cormann, cu ocazia lansării noii ediții a Studiului economic al OCDE pentru România.
El a subliniat că măsurile de expansiune fiscală adoptate începând din 2015 au dus la o agravare a deficitului bugetar, care a atins un vârf de 9,3% din PIB în 2024, iar datoria publică, conform definiției Tratatului de la Maastricht, este estimat să crească până la 61,5% din PIB în acest an.
„Pe baza politicilor actuale, estimăm că datoria publică va crește până la 109% din PIB în 2040, inclusiv ca urmare a creșterii costurilor asociate cu îmbătrânirea populației. În consecință, este nevoie de noi măsuri de consolidare fiscală și dincolo de acest an și estimăm că acestea vor ajuta la menținerea datoriei publice în 2040 la un nivel comparabil cu cel la care este în prezent. Îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice este crucială pentru asigurarea sustenabilități fiscale. Cheltuielile guvernamentale au crescut rapid, de la 36% din PIB în 2014, până la 44% din PIB în 2024, în timp ce veniturile au rămas aproape la același nivel. Revizuirea cheltuielilor și o integrare sistematică a bugetării pe bază de performanță în procesul bugetar ar ajuta la indetificarea zonelor unde se pot face economii și ar redirecționa fondurile publice acolo unde sunt cele mai eficiente. Pe partea de venituri, optimizarea veniturilor din taxe ar crea spațiul necesar pentru a răspunde presiunilor venite din partea sectoarelor apărării, sănătății, digitalizării și combaterii efectelor schimbărilor climatice. Veniturile din taxe în România s-au situat la 28% din PIB în 2024, sub media OCDE de 34%”, a afirmat Mathias Cormann, citat de Agerpres.
Opţiuni prezentate de OCDE pentru creşterea veniturilor la buget
Impozite şi mai mari pe locuinţe, fără consultanţă şi profesii liberale la microîntreprindere, TVA de 21% la hoteluri şi restaurante, impozite majorate la venituri din chirii, toate acestea sunt sugestii ale OCDE pentru creşterea veniturilor la buget, arată un raport CDE analizat de Profit.ro.
Printre opţiunile prezentate în raportul OCDE sunt eliminarea (sau majorarea semnificativă) a plafonului la care activităţile independente plătesc contribuţii la pensie şi salariu, interzicerea regimului de microîntreprindere pentru activităţi de consultanţă şi profesii liberale, impozite mai mari la venituri din dobânzi, chirii şi câştiguri de capital, eliminarea cotei reduse de TVA la hoteluri şi restaurante, dar şi creşterea intervalului de 0,08-0,2% în care primăriile pot stabili impozitul pe locuinţe.
Propuneri importante de schimbări fiscale, conform Profit.ro:
- plafonul la care se achită contribuţii (pensie şi sănătate) pentru venituri din activităţi independente ar trebui eliminat sau majorat semnificativ, cel puţin pentru contribuţiile la sănătate.
- majorarea impozitelor pe venituril din chirii prin reducerea deducerii standard permise de 40%.
- creşterea cotelor de impozitare ale altor venituri din investiţii la 16%, deoarece majoritatea acestora sunt impozitate cu 10% (de exemplu, câştiguri de capital, chirii, dobânzi, redevenţe).
- la microîntreprinderi, autorităţile ar trebui să excludă sectoarele extrem de profitabile ai căror proprietari pot respecta regimul fiscal general, cum ar fi consultanţa şi profesiile liberale, deoarece acestea beneficiază în mod disproporţionat de sistem datorită marjelor ridicate, consideră OCDE.
- impozitele recente pe cifra de afaceri aplicate întreprinderilor mari ar trebui eliminate treptat.
- banda de 0,08-0,2% în care primăriile pot stabili impozitul pe proprietăţi rezidenţiale ar putea fi majorată progresiv pentru a ajuta România să atingă niveluri de venituri similare cu media OCDE.
- mai mult, concesiile şi scutirile fiscale ar trebui să fie limitate şi mai bine direcţionate, concentrându-se pe contribuabilii vulnerabili, clădirile publice sau un grup restrâns de organizaţii specifice de utilitate publică. eliminarea cotei reduse de TVA pentru hoteluri şi restaurante.
- trecerea la cota standard de TVA, de 21%, a articolelor consumate în principal de gospodăriile cu venituri mai mari, cum ar fi mesele la restaurant şi cateringul, cazarea la hotel şi cultura, este o opţiune bună pentru creşterea veniturilor.
Ce este OCDE și de ce este importantă aderarea României la acest for
OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) este un forum internațional al celor mai dezvoltate economii, supranumit „clubul țărilor bogate”, fondat în 1961 pentru a stimula creșterea economică, comerțul mondial și politicile publice durabile. Aceasta reunește 38 de state membre pentru a analiza, compara și îmbunătăți standardele economice și sociale.
OCDE are ca scop Identificarea, diseminarea și evaluarea politicilor economice și sociale pentru prosperitate și dezvoltare durabilă.
Forul elaborează recomandări, standarde și analize statistice comparative pentru a ghida politicile statelor membre. Este considerată o organizație cu rol de „think-tank” global, ce ajută guvernele să răspundă la provocări economice, sociale și de mediu.
Aderarea României la OCDE este un obiectiv strategic major pentru România, care ar aduce credibilitate internațională și investiții.
CITEȘTE ȘI: Când poate intra România în OCDE
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
