• Cauza de nepedpsire: care sunt mecanismele juridice care urmăresc nu doar sancționarea faptelor de evaziune, ci și recuperarea rapidă a prejudiciilor cauzate.
• Se aplică dacă prejudiciul produs bugetului public este mai mic de 1.000.000 de euro și este achitat integral, plus o penalitate care diferă în funcție de etapa în care se activează.
Doi specialiști explică, într-o analiză transmisă StartupCafe.ro, ce trebuie să știe contribuabilii despre mecanismele juridice care urmăresc nu doar sancționarea faptelor de evaziune, ci și recuperarea rapidă a prejudiciilor cauzate.
„Un astfel de mecanism este reprezentat de cauza de nepedepsire, conform căreia fapta de evaziune fiscală nu se pedepsește dacă prejudiciul produs bugetului public este mai mic de 1.000.000 de euro și este achitat integral, plus o penalitate care diferă în funcție de etapa în care se activează. Însă, dincolo de cuantumul penalității, există și alte implicații de care contribuabilul trebuie să țină cont în momentul în care decide să beneficieze de cauza de nepedepsire”, arată Emanuel Bondalici, Senior Managing Associate, și Cătălin Chibzui, Managing Associate, Reff & Asociații, Deloitte Legal.
Mecanismul este reglementat de Legea nr. 241/2025 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale și presupune îndeplinirea unor condiții în funcție de etapa în care se află cazul (administrativă sau judiciară). În funcție de acest aspect, există patru scenarii în care cauza de nepedepsire poate fi aplicată.
Ce punctează specialiștii despre cauza de nepedpsire
- Într-un prim scenariu, cauza de nepedepsire se poate aplica în etapa administrativă, la finalul controlului fiscal, înainte de sesizarea organelor de urmărire penală. În acest caz, constatarea existenței cauzei de nepedepsire se face direct de către autoritatea fiscală competentă, dacă contribuabilul plătește prejudiciul integral, în termen de 30 de zile de la notificare, plus o penalitate de 15% din valoarea prejudiciului, precum și dobânzi și penalități de întârziere.
- În cursul urmăririi penale, cauza de nepedepsire se aplică în aceleași condiții, însă nu mai este necesară efectuarea plății în termenul de 30 de zile, iar penalitatea datorată este de 25% din valoarea prejudiciului.
- În cursul procedurii de cameră preliminară sau al judecății în primă instanță, aplicarea rămâne similară cu cea din etapa anterioară, dar cuantumul penalității urcă la 50% din valoarea prejudiciului.
- În apel, cauza de nepedepsire se aplică în același condiții din etapele în instanță, dar penalitatea devine egală cu valoarea prejudiciului.
Cum funcționează cauza în etapa judiciară
În cazul în care cauza de nepedepsire intervine după sesizarea organelor de urmărire penală, Codul de procedură penală conține reguli clare. „După examinarea sesizării, când constată că au fost strânse probele necesare (...) procurorul, la propunerea organului de urmărire penală sau din oficiu, soluționează cauza prin ordonanță, dispunând: a) clasarea, când nu exercită acțiunea penală ori, după caz, stinge acțiunea penală exercitată, întrucât există unul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1)” din Legea 241/2005. În acest scenariu, procurorul, după administrarea probatoriului în mod imparțial și independent, constată existența cauzei de nepedepsire și dispune clasarea, potrivit specialiștilor citatți de StartupCafe.ro.
În mod similar, în cursul judecății în fond sau în apel, Codul de procedură penală prevede că „instanţa hotărăşte asupra învinuirii aduse inculpatului, pronunţând, după caz, condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal”, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute pentru încetare. În acest scenariu, după administrarea probatoriului necesar, instanța constată existența cauzei de nepedepsire și pronunță încetarea procesului penal.
Dezavantaje pentru contribuabil în etapa administrativă
Pe de altă parte, în etapa administrativă, în cadrul controalelor fiscale, Legea 241/2005 conferă inspectorilor fiscali atribuții specifice organelor judiciare, dar fără a oferi garanții de obiectivitate și imparțialitate contribuabilului. Astfel, dacă acesta din urmă plătește prejudiciul (ceea ce echivalează cu recunoașterea vinovăției), autoritatea fiscală este cea care „constată” intervenția cauzei de nepedepsire și nu mai sesizează organele de urmărire penală.
În practică, în cazul în care, în cadrul controlului, inspectorul constată „aspecte care pot constitui împrejurări privind săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală în domeniul financiar-fiscal”, contribuabilul este informat, prin intermediul procesului-verbal, că poate beneficia de cauza de nepedepsire. Dacă este de acord, contribuabilul trebuie să formuleze o cerere către administrația fiscală prin care să solicite în mod expres achitarea prejudiciului și comunicarea contului în care să plătească suma aferentă, penalitatea de 15%, precum și dobânzile și penalitățile datorate. Dacă în termen de 30 de zile de la primirea procesului-verbal contribuabilul nu achită prejudiciul, inspectorii sesizează organele de urmărire penală.
Mai multe pe StartupCafe.ro.
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
