- Ziua Armistițiului este ziua în care tunurile au „tăcut” pe frontul Primului Război Mondial.
- Printre cei care au căzut la datorie se numără mii de români, inclusiv prahoveni, luați prizonieri în Franța.
„11.11.1918, ora 11: Armistițiul între puterile Antantei și Imperiul German a intrat în vigoare, omenirea punând capăt Primului Război Mondial. Cu mari sacrificii și eforturi diplomatice impresionante, poporul român, M.M.L.L Ferdinand și Maria și marii oameni politici ai momentului au desăvârșit marele moment al națiunii române: Unirea de la 1 decembrie 1918. Povestea României Mari, scrisă cu sânge și sudoare, a devenit, astfel, realitate. Armata și clasa politică au vorbit pe o singură voce. Unit în marele proiect de țară, poporul român a clădit atunci bazele puternicului stat care s-a afirmat în lume”, scrie Daniel Nicodim, prefectul de Prahova, la împlinirea a 107 ani de la „Ziua Armistițiului” (Remembrance Day), momentul care s-a transformat într-un „exemplu de unitate transmis peste veacuri”.
La nivelul instituției pe care o conduce au început demersurile pentru găsirea urmașilor prahovenilor luați prizonieri în Franța, în Primul Război Mondial.
„Cu două săptămâni în urmă, la Ploiești a fost lansat volumul «Destine la răscruce. Prizonieri români din lagărele germane înmormântați pe teritoriul Franței (1916-1918)», scris de istoricul francez Christophe Woehrle. Poveste cutremurătoare și adevărată care reflectă dimensiunea suferinței și a sacrificiului suprem. Dintre acești eroi, 118 au origini prahovene.
Cimitirul soldaților români din Soultzmatt, Alsacia, este cea mai mare necropolă militară românească din Franța, unde odihnesc 678 de soldați-martiri, uciși în Primul Război Mondial, în anii 1917 și 1918. De asemenea, Necropola Națională din oraşul Haguenau adăposteşte trupurile a 472 soldați români. În total, 2344 de ostaşi români, căzuţi prizonieri ai armatei germane sau ai armatei austriece, şi-au pierdut viaţa în condiţii tragice, din cauza frigului, foamei, a bolilor şi a tratamentelor inumane la care au fost supuşi. Soldații români, provenind din Regatul României și din Transilvania, au fost duși în Alsacia și Lorena.
După încheierea Primului Război Mondial, comuna Soultzmatt-Wintzfelden a donat României terenul pentru amenajarea cimitirului pe înălțimile așezării Gauchmatt, în Val-du-Pâtre. Printr-un document semnat la 30 august 1919, Comuna Soultzmatt a pus la dispoziția Guvernului României terenul pentru cimitir. Acest teren reprezenta exact locul pe care fusese așezat lagărul de prizonieri. Lucrările de amenajare s-au făcut la iniţiativa şi cu sprijinul Comitetului pentru Mormintele Româneşti din Alsacia şi au fost definitivate în anul 1920.
În anul 1933, în cimitir a fost așezată o statuie al cărei chip are trăsăturile Reginei Maria a tuturor românilor. Statuia a fost realizată în București, la compania Arta Română (în ianuarie 1933). Regina Maria a revenit la Soultzmatt în anul 1936.
La baza monumentului se află o placă de marmură, pe care sunt înscrise cuvintele Reginei Maria: «Soldaţi Români! Departe de patria voastră pentru care voi v-aţi jertfit, odihniţi-vă în pace, aureolaţi de glorie, în acest pământ, care nu vă mai este străin».
Ajutat de colegul meu, Codruț Constantinescu, consilier pentru Afaceri Europene în cadrul Instituției Prefectului Județului Prahova, am demarat cercetări în vederea identificării descendenților acestor militari prahoveni care și-au servit patria, dăruindu-și viața pentru idealul național”, a anunțat Daniel Nicodim.
Pe 11 noiembrie, România marchează și „Ziua Veteranilor din Teatrele de Operații”, prilej de recunoștință pentru curajul și sacrificiul militarilor care au participat la misiuni și operații militare în afara teritoriului național.
Citiți și: 111 ani de la izbucnirea Primului Război Mondial
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
