- Scris de Irina Sima
Marţi, Regele Mihai I de România susţine un discurs în Parlamentul României, primul după mai bine de 60 de ani. Discursul regelui este unul istoric, ca majoritatea ocaziilor în care fostul suveran s-a aflat în aceeaşi sală cu membrii Legislativului.
Mai întâi ca rege-copil, stârnind vâlvă în presa internaţională. Mai pe urmă, ca rege adult fără de putere, aflat în trista situaţie de a valida prin prezenţa sa nişte alegeri trucate de comunişti. În anii recenţi, păstrându-şi cuvintele pentru el din cauza huiduielilor.
Gandul.info publică astăzi istoricul prezenţei în Parlament a regelui Mihai din articolele presei internaţionale ale vremii.
20 iulie 1927: Prima dată în Parlament / Principesa Elena: „Aminteşte-ţi că eşti rege şi fiu de regi”
"Când guvernanta englezoaică a micului Mihai a alergat să-l trezească şi să-i dea vestea că regele (n.r. Ferdinand I) a murit şi i s-a adresat cu „Maiestatea Voastră”, ochii lui mari şi serioşi s-au umplut de o uimire vagă. Trei zile mai târziu, Mihai încerca încă să-şi dea seama ce înseamnă noul titlu. „Mi s-a schimbat numele? De ce îmi spuneţi Maiestate?”. Zâmbind, guvernanta i-a explicat încă o dată natura celor întâmplate. Mihai era încă neîncrezător. „Mă vor lăsa să mă joc ca şi până acum, nu-i aşa?”, se spune că ar fi zis el". Aşa descria revista Time, în numărul din august 1927, momentul în care Mihai I a aflat, la cinci ani, că a devenit rege al României.
Articolul întreg din Time Luni, 1 august, 1927:
http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,730805-2,00.html
Pe 20 iulie, la ora 2:15 dimineaţa, Ferdinand I a murit în braţele soţiei sale, Regina Maria. În după amiaza aceleiaşi zile, Mihai I a urcat pentru prima dată la tribuna Parlamentului, moment descris tot de Time.
"Deputaţii şi senatorii aplaudau cu putere. Principesa Elena, care are unele probleme de vedere, şi-a condus fiul cu grijă până la baza Tribunei Regale. Înainte să urce cele 15 trepte spre putere, pe care trebuia să le străbată de unul singur, Mihai a ezitat şi a părut pe punctul de a izbucni în lacrimi. „Aminteşte-ţi că eşti rege şi fiu de regi”, i-a spus fermă principesa Elena. Şi, după ce i-au fost amintite astfel îndatoririle, Mihai I a urcat la Tribună", mai scria revista Time în urmă cu 84 de ani, când i-a dedicat coperta micului rege în pantaloni scurţi. La fel au făcut-o şi alte publicaţii internaţionale.
A urmat apoi momentul în care şi-au depus jurământul de credinţă componenţii Regenţei care urma să conducă România până la majoratul lui Mihai I: principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie George Buzdugan, numiţi de jurnaliştii străini "marionetele dictatorului Brătianu".
Ziarul Time, 1946: „În România tocmai s-au desfăşurat cele mai corupte şi grav manipulate alegeri din Balcani”
După numai trei ani, în 1930, Regenţa demisionează, Carol al II-lea se întoarce în ţară şi este proclamat rege de Parlament. Pe 5 septembrie 1940, Carol al II-ea reduce prerogativele regale şi îl învesteşte pe generalul Ion Antonescu cu puteri depline pentru conducerea statului român. Pe 6 septembrie, Mihai I depune jurământul ca rege al României. Ultima dată, vorbeşte în Parlamentul României, constituit în urma alegerilor fraudate de comunişti de pe 19 noiembrie, pe 1 decembrie 1946.
Despre alegerile truncate de atunci scrie tot Time, citând un comentariu cinic al lui Andrei Vâşinski, vicecomisarul sovietic pentru Afaceri Externe:
"'În nişte alegeri libere, comuniştii ar obţine 40%. Cu cea mai mică presiune, procentul ar ajunge la 90%''. Însă presiunea poate fi numită oricum însă numai mică nu. Alegerile au fost cele mai corupte şi grav manipulate din Balcanii după război", scria la acea vreme corespondentul Time Simon Bourgin, citat de gândul.info
Potrivit lui Ioan Luca Vlad, avocatul familiei regale, regele a cerut la acea vreme sprijinul aliaţilor occidentali, semnalându-le faptul că alegerile au fost fraudate. "Moment în care occidentalii ne-au abandonat, iar el a fost obligat, prin constituţia de la 1923 să deschidă lucrările Parlamentului. A fost un discurs rece", a declarat Ioan Luca Vlad pentru gândul.info.
Articolul integral din Time, luni, 2 decembrie 1946:
http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,887259,00.html
Sursa: gandul.info
O patrulă din cadrul Secţiei 3 Poliţie Ploieşti s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că un bărbat sustrăgea bunuri din interiorul unui imobil amplasat pe strada Popa Farcaş.
În urma probatoriului administrat de către poliţiştii Compartimentului Trafic şi Furturi de Autovehicule a fost începută urmărirea penală faţă de A. Stănică, de 38 ani, din comuna Telega.
Fundaţia Soros România, în parteneriat cu
Roberta Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, împreună cu primarul municipiului Ploieşti, Andrei Volosevici, au anunţat joi, 20 octombrie, demararea unei campanii de strângere de semnături cu privire la promovarea legii care reglementează situaţia animalelor fără stăpân.
Duminică, 23 octombrie, Realitatea TV a intrat sub controlul complet al acţionarului majoritar, Elan Schwartzenberg. Începând cu ora 18.00, emisia postului a fost preluată de noul studio unde activează echipa controlată de Schwartzenberg.
Incidentul a avut loc în această dimineaţă, în jurul orei 09.00, pe raza oraşului Boldeşti Scăeni, unde a fost efectuată o percheziţie domiciliară la care au fost angrenate şi efective ale Serviciului pentru Intervenţii Rapide. În timp ce se aflau în curtea imobilului percheziţionat, arma aflată în dotarea unuia dintre luptării S.I.R. s-a descărcat accidental, proiectilul din cauciuc provocând poliţistului leziuni la nivelul piciorului drept.
În ziua de 17.10.2011, persoane necunoscute au demontat şi sustras poarta metalică de acces într-o curte situată pe strada Stejarului din Ploieşti.