- Scris de Irina Sima
Comisarul Mihaela Puşcaş, directorul Penitenciarului de femei de la Târgşor, este acuzată de mai multe infracţiuni de corupţie care, dacă vor fi dovedite, o pot trimite la închisoare pentru 15 ani. Concret, Federaţia Sindicatelor din Administraţia Natională a Penitenciarelor (FSANP) a formulat la Direcţia Naţională Anticorupţie o plângere penală împotriva directoarei Mihaela Puşcas.
Directorul PenitenciaruluI de Femei Târgşor, Mihaela Puşcas, a semnat în 6 iulie 2010 un contract de prestări servicii cu concubinul său în valoare de 425.000 lei (aprox 100.000 Euro) faptă ce constituie infracţiune. Mihaela Puşcas, directorul Penitenciarului de Femei Târgşor, a patronat falsificarea unor documente din proiect, menite a acoperi grave nereguli în achiziţii precum şi încercarea de a beneficia ilegal de sume de bani din proiect şi „a desfăşurat acţiuni directe de intimidare şi ameninţare a avertizorului de integritate.
FSANP a sesizat Administraţia Naţionala a Penitenciarelor (ANP) în repetate rânduri, însa reacţia a fost aceea de a acoperi faptele de natură infracţională şi de a abuza reclamantul, în persoana contabilului-şef al Penitenciarului de Femei Târgşor.
Acuzaţii dure împotriva cadrelor militare
În plângerea înaintată DNA, se specifică faptul că proiectul de finanţare europeană este folosit ca sursă de venituri dubioase pentru Dan Voinea (general rezervă) – fost magistrat militar, Emanuel Părăuşanu (colonel rezervă) – medic şi fost director în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Gheorghe Florian – psiholog şi fost director în cadrul ANP, toţi experţi într-un proiect care are drept obiectiv „conştientizarea deţinutelor referitor la problemele mediului înconjurător”.
Federaţia sindicală a sesizat la 13 ianuarie 2011 Departamentul de Luptă Antifraudă – Controlul Fondurilor Europene. În continuare vă prezentăm câteva aspecte din plângerea penală, unde sunt detaliate faptele de care este acuzat comisarul Mihaela Puşcaş, precum şi implicarea altor persoane în acest caz de corupţie.
Sorin Dumitraşcu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor formulează plângerea împotriva şefei Penitenciarului Târgşor către Daniel Morar, şeful Departamentului Naţional Anticorupţie.
Scandalul a început în ianuarie anul curent, în urma sesizării unor nereguli în gestionarea resurselor financiare ale Penitenciarului Târgşor, neclarităţi sesizate de către contabilul-şef al penitenciarului, comisarul Daniela Nicolae. În urma descoperirii acestora, conducerea Federaţiei Sindicatelor din ANP a sesizat Departamentul de Luptă Antifraudă – Controlul Fondurilor Europene, acuzând că există ilegalităţi în controlul şi gestionarea banilor europeni destinaţi proiectului de finanţare comunitară în care Penitenciarul Târgşor este implicat, dar şi a altor nereguli întâlnite în gestionarea fondurilor proprii de care dispune penitenciarul.
100.000 de euro cu dragoste, pentru concubin
În plângerea penală adresată DNA, instituţia este înştiinţată că şefa penitenciarului Mihaela Puşcaş, în calitatea sa de beneficiar al proiectului cu finanţare europeană, l-a numit manager de proiect pe concubinul acesteia, Gheorghe Florian, care, timp de doi ani, din această funcţie, urma să câştige de la Penitenciar, pe această filieră de finanţare, aproape 100.000 de euro – bani proveniţi de la Comunitatea Europeană.
La data semnării contractului prin care concubinul şefei de penitenciar era numit manager de proiect în cadrul instituţiei amintite, în 6 iulie 2010, s-a semnat înţelegerea prin care acesta urma să primească, fracţionat, în doi ani, valoarea de 425.000 lei. În aceeaşi zi, existând posibilitatea unei antedatări în fals, conform plângerii penale în cauză, s-a semnat un act adiţional prin care se reziliază contractul de prestări servicii, încheindu-se un „acord de voluntariat”, devenind, astfel un contract cu titlu gratuit, muncă benevolă în folosul comunităţii. Ceea ce s-a omis este că Gheorghe Florian, prietenul directoarei penitenciarului, s-a înregistrat ca persoană fizică autorizată pentru a încasa onorariile stabilite prin contractul de prestări servicii ulterior datei încheierii acordului de voluntariat. Florian a depus la penitenciar documente de decontare din luna iulie a anului trecut pentru transport cazare şi masă într-o perioadă când încă nu era înregistrat la Registrul Comerţului ca persoană fizică autorizată.
Neregulile au fost aduse la cunoştinţa forurilor superioare, atât directoarei Puşcaş, cât şi conducerii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, toate plângerile rămânând fără o soluţionare concretă.
Sponsorizările invizibile
În plângerea penală adresată DNA se dezvăluie şi alte nereguli petrecute în Penitenciarul Târgşor. Spre exemplu, sponsorizările intrate în unitate în urma donaţiei unor fundaţii caritabile nu sunt înregistrate în patrimoniul instituţiei, nu sunt înregistrate în actele contabile, nu sunt constatate ca plusuri de inventar la inventarierile anuale, ci se întocmeşte, eventual, numai un proces verbal de predare-primire.
Deşi au fost organizate expoziţii de goblenuri ale persoanelor private de libertate care puteau constitui o sursă de finanţare, ca venituri proprii ale penitenciarului, o parte din sume nu au fost încasate prin casierie, ci în mod fraudulos de către directorii adjuncţi pentru reintegrare socială, Gabriela Răducanu şi Andrei Toma.
Ameninţările directoarei: „vă obţin demisia în 24 de ore!”
Ca urmare a reclamaţiilor privitoare la neregulile din contabilitate şi achiziţii publice din cadrul instituţiei penitenciarului, directoarea Mihaela Puşcaş a recurs la sancţiuni, intimidări şi chiar ameninţări la adresa reclamanţilor. De la ameninţări până la jigniri directe nu a mai fost decât un pas. Cităm tot din plângerea depusă la DNA câteva citate profunde ale doamnei director: „Cine nu este cu mine în căruţă, dau cu căruţa peste el”, sau „Întăriţi-vă cocoaşa că vă arăt eu vouă”.
Nereguli şi acuze grave
O altă neregulă semnalată către DNA ţine de numirea de către conducere a unui asistent manager fără o procedură de selecţie legală remunerat cu 7560 de lei lunar, deşi bugetul aprobat iniţial prevede suma de 1875 de lei.
Achiziţiile publice legate de proiectul europan, dar şi de activitatea curentă a Penitenciarului Târgşor, se realizază fără respectarea competenţelor legale, de către persoane care nu au atribuţii în acest sens, toate provenite din cercul relaţionar al directoarei Mihaela Puşcaş. Aici sunt amintiţi Andrei Toma şi Valentin Laioş din cadrul Serviciului de reintegrare Socială, cu implicare directă în achiziţionarea materialelor şi obictelor de inventar pentru atelierul de icoane pe sticlă, dar şi a serviciului de telefonie mobilă – aici se prezintă deconturi pentru facturi cu datele modificate, ofertele nu sunt înregistrate şi nu reflectă preţurile reale, se înlocuiesc documente şi multe altele.
Achiziţia de servicii hoteliere pentru seminarul de la Sinaia în care a fost implicată instituţia de la Târgşor s-a făcut fără respectarea procedurilor legale, s-a emis o factură supradimensionată valoric, cu chirie sală conferinţe, care în ofertă era oferită gratuit. Tabelele cu persoanele participante la seminar sunt, de asemenea, supradimensionate, cu angajaţi care au fost, de fapt, la serviciu, apărând în pontajul lunar cu ore lucrate, semnăturile lor fiind falsificate.
Implicarea ilegală în achiziţii
De la servicii de telefonie mobilă a căror prestaţie este supraevaluată până la implicarea directoarei Puşaş în achiziţii nu a fost decât un pas. În plângerea către DNA se specifică faptul că directoarea Mihaela Puşcaş, împreună cu oamenii ei de încredere, monitorizează personal procedurile de achiziţie publică, existând situaţii de retragere a documentelor deja aprobate şi depuse la serviciul financiar în vederea decontării, înlocuirea şi fabricarea altora după bunul plac, în funcţie de interesele personale, aşa cum se arată în plângerea către instituţia anticorupţie.
Documentele aferente proiectului de finanţare europeană depuse în serviciul financiar, aprobate, plătite şi înregistrate în contabilitate au fost solicitate de directorul unităţii şi depuse în biroul acesteia. Mai mult, directorul Mihaela Puşcaş este acuzată că a scos documentele din unitate pentru a le verifica la domiciliul personal.
Aceste nereguli şi multe altele semnalate în plângerea penală înaintată către DNA, fapte semnalate în primă instanţă de contabila şefă a penitenciarului, au determinat-o pe directoarea instituţiei să adopte faţă de contabilă o atitudine agresivă, de denigrare a acesteia în faţa colegilor şi a forurilor superioare din Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Mai mult, în urma brumelor de control, organele au ajuns la o singură concluzie până acum: trimiterea la psiholog a reclamanţilor.
Într-un spaţiu de maximă siguranţă, din subsolul Muzeului de istorie şi arheologie Prahova, se află, timp de peste două luni, expoziţia temporară Porţelan european din colecţia Castelului Peleş.
MN Peleş. Gazda acestei inedite expoziţii, Lia Maria Voicu – director general al Muzeului judeţean de istorie şi arheologie, s-a arătat extrem de încântată de faptul că invitaţia adresată Muzeului Peleş de a prezenta publicului ploieştean, în premieră naţională, câteva piese din bogata colecţie de porţelanuri, constituită în timp, în primul rând de regele Carol I, a fost acceptată.
Macrina Oproiu, muzeograf, care se ocupă de această colecţie de porţelan-ceramică: „Cele mai multe piese din colecţia Castelului Peleş sunt achiziţionate de regele Carol I de la expoziţiile universale de la Paris, Viena sau Londra, precum şi de la furnizorii Casei Regale. Regina Maria a continuat tradiţia inaugurată de primul rege al României şi a achiziţionat în special piese de ceramică, pe care le-a expus la Pelişor, reşedinţa sa particulară. În primii ani ai regimului comunist, când Castelul a devenit muzeu, s-a continuat achiziţionarea de piese de artă, de la persoane particulare sau anticariate, toate acestea aducând colecţiei un plus valoric semnificativ”.
Prof. dr. Al I Bădulescu: „ Lucrând o viaţă în domeniul culturii şi artei din judeţul Prahova, începând cu anul 1953 (menţionăm că domnia sa este şi acum în activitate, ca director al Muzeului memorial „Paul Constantinescu”- n.a.), pot spune că mi-am adus şi eu o modestă contribuţie la menţinerea în viaţă a Muzeului Peleş, mai ales după anul 1990, când m-am ocupat direct de tot cea ce a însemnat programul general de reamenajare şi consolidare a clădirii Castelului Peleş, care impunea o evacuare a patrimoniului mobil. Îmi amintesc, de asemenea, că în anul 1971, când Ceauşescu a fost informat că renumitul castel se află într-o avansată stare de degradare, fiind în pericol de prăbuşire, datorită faptului că după moartea regelui Carol I, nimeni nu se mai ocupase de el, secretarul general al partidului a dispus, imediat, trecerea din administrarea judeţului Prahova - care nu avea resurse şi nici competenţe în asemenea reamenajări - în grija Ministerului Culturii. Tot el şi-a dat acordul şi pentru achiziţionarea de noi piese pentru muzeu, de la persoane particulare sau instituţii de stat. Aşa s-a reuşit ca acest unic şi minunat castel Peleş să recapete statura de reşedinţă-muzeu, gândită de constructorul castelului, regele Carol I, între anii 1875-1914”.
În fotografii:
Graţioase figurine de porţelan alb, aparţinând atelierelor italiene Capo di Monte.
Patru bărbaţi din comuna Filipeştii de Târg, care furaseră suporturile unei conducte de transport produse petroliere au fost prinşi de poliţişti în timpul unui control de rutină. Anchetatorii au stabilit că, folosindu-se de un aparat autogen, cei patru au tăiat suporturile care susţin conducta de petrol care tranzitează comuna Băneşti şi au încărcat bucăţile de fier, care cântăresc peste o tonă şi jumătate, într-o autoutilitară, intenţionând să vândă bucăţile la un centru de colectare a fierului vechi.
La etapa naţională a Olimpiadei de Limbă Franceză, desfăşurată recent la Alba Iulia, Mihaela Nicolescu, elevă în clasa a X-a, profil info-franceză intensiv, de la Colegiul Naţional "Mihai Viteazul" Ploieşti, a reuşit performanţa de a cuceri Premiul I pe ţară, cu un punctaj excelent: 95,70.
Un bărbat de 26 de ani din comuna Poiana Câmpina a murit electrocutat în timp ce încerca să fure caburi electrice de la sondele de extracţie a petrolului din Proviţa. Bărbatul a plecat la furat împreună cu alte şapte persoane, în parcul de sonde din Proviţa. Ajuns acolo, omul a luat o foarfecă tip „gură de lup”, cu care a încercat să taie un cablu electric aflat sub tensiune. În câteva secunde el a fost pus la pământ de şocul electric.
Începând cu 2 mai 2011 a intrat în vigoare noul Cod al Muncii, o variantă mult îmbunătăţită, la capitolul conţinut, faţă de cel vechi, susţin reprezentanţii Guvernului. O serie de modificări au fost operate în acest act normativ, cea mai importantă schimbare fiind concentrată asupra muncii nedeclarate, cunoscută ca „munca la negru”, pentru care acum se vor acorda amenzi mai mari şi chiar şi ani de condamnare la închisoare. Intrarea în vigoare a acestei noi legi a atras critici dure din partea sindicaliştilor din toate domeniile de activitate, dar şi a liderilor opoziţiei.
Săptămăna aceasta, ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţeanu a anunţat că până la sfârşitul lui 2012, ANAF se va „descotorosi” de 6000 de angajaţi din cadrul administraţiilor financiare de la nivel naţional. În Prahova, decizia a stârnit neliniştea angajaţilor Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) şi indignarea sindicaliştilor acestei instituţii.
Iubitorii de jazz din municipiu vor avea parte, în perioada 13-15 mai, de un regal al muzicii lor favorite. Teatrul Toma Caragiu din Ploieşti va găzdui cea de-a cincea ediţie a Hot Jazz Summit.
Tânăra pianistă Valentina Gheorghiu - fiica ilustrului pianist şi compozitor Valentin Gheorghiu şi a Roxanei Gheorghiu – pianistă şi lector universitar dr. în muzicologie la UNM Bucureşti, a susţinut, miercuri, un recital instrumental extraordinar-pian la Muzeul memorial “Paul Constantinescu” din Ploieşti.
