Actual

Începând cu 24 octombrie 2011, în cadrul Penitenciarului Târgşor se desfăşoară cursuri gimnaziale, clasele V – VIII,  la care sunt înscrise 11 persoane private de libertate.

Clasele ciclului primar şi cele ale ciclului gimnazial ale Penitenciarului Târgşor sunt afiliate Şcolii Speciale Filipeşti de Târg, judeţul Prahova, şcoală care asigură şi cadrele necesare instruirii şcolare conform normelor stabilite la nivel naţional de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării.

Persoanele private de libertate care vor reuşi să promoveze ambele semestre vor beneficia de 30 de zile câştig.

Este o premieră pentru persoanele private de libertate, aflate în custodia Penitenciarului Târgşor,  posibilitatea continuării cursurilor şcolare gimnaziale,  acest lucru facilitând reintegrarea lor socială, profesională şi familială, conform informaţiilor publicate într-un comunicat de presă remis de Penitenciarul Târgşor.

„Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Sunt mai bine de şaizeci de ani de când m-am adresat ultima oară naţiunii române de la tribuna Parlamentului. Am primit cu bucurie şi cu speranţă invitaţia reprezentanţilor legitimi ai poporului.

Prima noastră datorie astăzi este să ne amintim de toţi cei care au murit pentru independenţa şi libertăţile noastre, în toate războaiele pe care a trebuit să le ducem şi în evenimentele din Decembrie 1989, care au dărâmat dictatura comunistă. Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul nostru.

Ultimii douăzeci de ani au adus democraţie, libertăţi şi un început de prosperitate. Oamenii călătoresc, îşi împlinesc visele şi încearcă să-şi consolideze familia şi viaţa, spre binele generaţiilor viitoare.

România a evoluat mult în ultimele două decenii.

Mersul României europene de astăzi are ca fundament existenţa Parlamentului. Drumul nostru ireversibil către Uniunea Europeană şi NATO nu ar fi fost posibil fără acţiunea, întru libertate şi democraţie, a Legislativului românesc de după anul 1989.

Dar politica este o sabie cu două tăişuri. Ea garantează democraţia şi libertăţile, dacă este practicată în respectul legii şi al instituţiilor. Politica poate însă aduce prejudicii cetăţeanului, dacă este aplicată în dispreţul eticii, personalizând puterea şi nesocotind rostul primordial al instituţiilor Statului.

Multe domenii din viaţa românească, gospodărite competent şi liber, au reuşit să meargă mai departe, în ciuda crizei economice: micii întreprinzători şi companiile mijlocii, tinerii şi profesorii din universităţi, licee şi şcoli, cei din agricultură.

Încearcă să-şi facă datoria oamenii de artă, militarii, diplomaţii şi funcţionarii publici, deşi sunt puternic încercaţi de lipsa banilor şi descurajaţi instituţional. Îşi fac datoria faţă de ţară instituţii precum Academia Română şi Banca Naţională, deşi vremurile de astăzi nu au respectul cuvenit faţă de ierarhia valorilor din societatea românească.

Sunt mâhnit că, după două decenii de revenire la democraţie, oamenii bătrâni şi cei bolnavi sunt nevoiţi să treacă prin situaţii înjositoare.

România are nevoie de infrastructură. Autostrăzile, porturile şi aeroporturile moderne sunt parte din forţa noastră, ca stat independent. Agricultura nu este un domeniul al trecutului istoric, ci al viitorului. Şcoala este şi va fi o piatră de temelie a societăţii.

Regina şi cu mine, alături de Familia noastră, vom continua să facem ceea ce am făcut întotdeauna: vom susţine interesele fundamentale ale României, continuitatea şi tradiţiile ţării noastre.

Nu m-aş putea adresa naţiunii fără a vorbi despre Familia Regală şi despre importanţa ei în viaţa ţării. Coroana regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenţei, suveranităţii şi unităţii noastre. Coroana este o reflectare a Statului, în continuitatea lui istorică, şi a Naţiunii, în devenirea ei. Coroana a consolidat România prin loialitate, curaj, respect, seriozitate şi modestie.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Instituţiile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci şi de etică, simţ al datoriei. Iubirea de ţară şi competenţa sunt criteriile principale ale vieţii publice. Aveţi încredere în democraţie, în rostul instituţiilor şi în regulile lor!

Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie. Cinismul, interesul îngust şi laşitatea nu trebuie să ne ocupe viaţa. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil şi generos.

În anul 1989, în ajutorul României s-au ridicat voci cu autoritate, venind de pe toate meridianele globului. Ele s-au adăugat sacrificiului tinerilor de a înlătura o tiranie cu efect distrugător asupra fiinţei naţiunii. A sosit momentul, după douăzeci de ani, să avem un comportament public rupt complet şi definitiv de năravurile trecutului. Demagogia, disimularea, egoismul primitiv, agăţarea de putere şi bunul plac nu au ce căuta în instituţiile româneşti ale anului 2011. Ele aduc prea mult aminte de anii dinainte de 1989.

Se cuvine să rezistăm prezentului şi să ne pregătim viitorul. Uniţi între noi şi cu vecinii şi fraţii noştri, să continuăm efortul de a redeveni demni şi respectaţi.

Am servit naţiunea română de-a lungul unei vieţi lungi şi pline de evenimente, unele fericite şi multe nefericite. După 84 de ani de când am devenit Rege, pot spune fără ezitare naţiunii române: Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate şi democraţie, sunt identitatea şi demnitatea. Elita românească are aici o mare răspundere.

Democraţia trebuie să îmbogăţească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca şi toate ţările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectaţi şi pricepuţi. Nu trebuie niciodată uitaţi românii şi pământurile româneşti care ne-au fost luate, ca urmare a împărţirilor Europei în sfere de influenţă. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în ţara noastră sau dacă vor să rămână separaţi.

Europa de astăzi este un continent în care popoarele şi pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut şi continuă să fie valabil pentru toţi românii. Ei sunt toţi parte a naţiunii noastre şi aşa vor rămâne totdeauna.

Stă doar în puterea noastră să facem ţara statornică, prosperă şi admirată în lume.

Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!"

Echipa maimultverde.ro vine sâmbătă la Ploieşti, unde, în apropierea Şoselei de Centură-Est,  va împăduri zona cu 2500 de puieţi.

Voluntarii MaiMultVerde vor porni din Bucureşti, sâmbătă, la ora 8 dimineaţa, din faţa Ateneului Român.

Şi prahovenii pot participa. Voluntarii care se vor înscrie în această acţiune au asigurate, pe lângă cele necesare plantării – ustensile plantare, pelerine de ploaie, mănuşi de protecţie -  şi masa de prânz, apă şi cafea.

Înscrie-te la plantare pe Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. până vineri, 28 octombrie, şi lasă în e-mail numele complet si numărul de telefon la care poţi fi contactat. Grăbeşte-te să te înscrii dacă vrei să te alături echipei plantatoare. Sunt disponibile doar 100 de locuri, cu recrutare pe sistemul „primul venit, primul servit”.

Plantarea de la Ploieşti face parte din campania "Mic şi Ecologist" şi este organizată de Asociaţia Familie Sănătoasă şi Asociaţia MaiMultVerde, cu sprijinul SGU Ploieşti şi Primăria Municipiului Ploieşti.

Marţi, Regele Mihai I de România susţine un discurs în Parlamentul României, primul după mai bine de 60 de ani. Discursul regelui este unul istoric, ca majoritatea ocaziilor în care fostul suveran s-a aflat în aceeaşi sală cu membrii Legislativului.

Mai întâi ca rege-copil, stârnind vâlvă în presa internaţională. Mai pe urmă, ca rege adult fără de putere, aflat în trista situaţie de a valida prin prezenţa sa nişte alegeri trucate de comunişti. În anii recenţi, păstrându-şi cuvintele pentru el din cauza huiduielilor.

Gandul.info publică astăzi istoricul prezenţei în Parlament a regelui Mihai din articolele presei internaţionale ale vremii.

20 iulie 1927: Prima dată în Parlament / Principesa Elena: „Aminteşte-ţi că eşti rege şi fiu de regi”

"Când guvernanta englezoaică a micului Mihai a alergat să-l trezească şi să-i dea vestea că regele (n.r. Ferdinand I) a murit şi i s-a adresat cu „Maiestatea Voastră”, ochii lui mari şi serioşi s-au umplut de o uimire vagă. Trei zile mai târziu, Mihai încerca încă să-şi dea seama ce înseamnă noul titlu. „Mi s-a schimbat numele? De ce îmi spuneţi Maiestate?”. Zâmbind, guvernanta i-a explicat încă o dată natura celor întâmplate. Mihai era încă neîncrezător. „Mă vor lăsa să mă joc ca şi până acum, nu-i aşa?”, se spune că ar fi zis el". Aşa descria revista Time, în numărul din august 1927, momentul în care Mihai I a aflat, la cinci ani, că a devenit rege al României.

Articolul întreg din Time Luni, 1 august, 1927:

http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,730805-2,00.html

Pe 20 iulie, la ora 2:15 dimineaţa, Ferdinand I a murit în braţele soţiei sale, Regina Maria. În după amiaza aceleiaşi zile, Mihai I a urcat pentru prima dată la tribuna Parlamentului, moment descris tot de Time.

"Deputaţii şi senatorii aplaudau cu putere. Principesa Elena, care are unele probleme de vedere, şi-a condus fiul cu grijă până la baza Tribunei Regale. Înainte să urce cele 15 trepte spre putere, pe care trebuia să le străbată de unul singur, Mihai a ezitat şi a părut pe punctul de a izbucni în lacrimi. „Aminteşte-ţi că eşti rege şi fiu de regi”, i-a spus fermă principesa Elena. Şi, după ce i-au fost amintite astfel îndatoririle, Mihai I a urcat la Tribună", mai scria revista Time în urmă cu 84 de ani, când i-a dedicat coperta micului rege în pantaloni scurţi. La fel au făcut-o şi alte publicaţii internaţionale.

A urmat apoi momentul în care şi-au depus jurământul de credinţă componenţii Regenţei care urma să conducă România până la majoratul lui Mihai I: principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie George Buzdugan, numiţi de jurnaliştii străini "marionetele dictatorului Brătianu".

Ziarul Time, 1946: „În România tocmai s-au desfăşurat cele mai corupte şi grav manipulate alegeri din Balcani”

După numai trei ani, în 1930, Regenţa demisionează, Carol al II-lea se întoarce în ţară şi este proclamat rege de Parlament. Pe 5 septembrie 1940, Carol al II-ea reduce prerogativele regale şi îl învesteşte pe generalul Ion Antonescu cu puteri depline pentru conducerea statului român. Pe 6 septembrie, Mihai I depune jurământul ca rege al României. Ultima dată, vorbeşte în Parlamentul României, constituit în urma alegerilor fraudate de comunişti de pe 19 noiembrie, pe 1 decembrie 1946.

Despre alegerile truncate de atunci scrie tot Time, citând un comentariu cinic al lui Andrei Vâşinski, vicecomisarul sovietic pentru Afaceri Externe:

"'În nişte alegeri libere, comuniştii ar obţine 40%. Cu cea mai mică presiune, procentul ar ajunge la 90%''. Însă presiunea poate fi numită oricum însă numai mică nu. Alegerile au fost cele mai corupte şi grav manipulate din Balcanii după război", scria la acea vreme corespondentul Time Simon Bourgin, citat de gândul.info

Potrivit lui Ioan Luca Vlad, avocatul familiei regale, regele a cerut la acea vreme sprijinul aliaţilor occidentali, semnalându-le faptul că alegerile au fost fraudate. "Moment în care occidentalii ne-au abandonat, iar el a fost obligat, prin constituţia de la 1923 să deschidă lucrările Parlamentului. A fost un discurs rece", a declarat Ioan Luca Vlad pentru gândul.info.

Articolul integral din Time, luni, 2 decembrie 1946:

http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,887259,00.html

Sursa: gandul.info

Ploieşteanul Marius Frumuzache, violatorul pedofil care a îngrozit un oraş întreg, a fost adus, astăzi, în cătuşe, la Tribunalul Prahova, pentru un nou termen în judecarea procesului său.

Apărător din oficiu

Acuzat de viol şi tentativă de viol, Frumuzache nu a catadicsit să îşi angajeze un apărător, după ce, la finalul termenului trecut, fostul avocat a renunţat să îl mai reprezinte. Astăzi, Frumuzache a fost asistat de un avocat angajat din oficiu de către stat.

Instanţa a refuzat cererea inculpatului de amânare a judecării pe fond pentru un nou termen, argumentând că inculpatul a avut suficient timp pentru angajarea unui apărător. De asemenea, instanţa a amintit faptul că Frumuzache a avut un termen clar prescris în ultima încheiere de şedinţă în sensul rezolvării problemei apărării.

Frumuzache a cerut să rămână în arest, refuzând internarea într-un spital de boli psihice

Instanţa a hotărât audierea martorilor, a părţilor vătămate şi a inculpatului în secret, auditoriul fiind invitat să părăsească sala de şedinţe până la citirea pronunţărilor, când şedinţa a redevenit publică.

Avocatul lui Frumuzache a cerut instanţei aprobarea unei decizii în sensul internării clientului său într-un spital de boli psihice, în contradicţie chiar cu inculpatul care a rugat instanţa ca, până la viitorul termen de judecată, să rămână în arest.

Noul termen de judecată aprobat de instanţă este 16 noiembrie.

IPad-ul criminal şi jandarmii zeloşi

Şedinţa de judecată a început tensionat, după ce reprezentanţii Jandarmeriei şi-au îndreptat furia asupra IPad-ului unui jurnalist.

Oamenii legi au vrut să îl dea afară din şedinţă pe jurnalistul Bogdan Stoica de la portalul ph-online.ro, bulucindu-se asupra acestuia.

Jurnalistul care îşi lua notiţe în timpul discuţiilor pe aparatul sus-amintit a fost bănuit de către jandarmii zeloşi că filmează ilegal în sala de judecată.

Conflictul a fost aplanat de către preşedintele de şedinţă care, după ce a ascultat argumentaţia jurnalistului, a calmat spiritele, permiţându-i acestuia să îşi continue activitatea care nu implica înregistrări audio sau video.

Instanţa a judecat corect, iar jandarmii au descoperit, astfel, un aparat revoluţionar - IPad-ul.

Sursa foto: www.telegrafuldeprahova.ro

O patrulă din cadrul Secţiei 3 Poliţie Ploieşti s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că un bărbat sustrăgea bunuri din interiorul unui imobil amplasat pe strada Popa Farcaş.

La vederea poliţiştilor, suspectul a încercat să-şi asigure scăparea fugind de la locul faptei, însă a fost prins imediat şi imobilizat.

El este I. Ştefan din Ploieşti, cercetările relevând faptul că înainte de prinderea lui, aruncase în curtea unui imobil două sacoşe conţinând bunuri sustrase din locuinţa respectivă.

Tot din verificări, a mai rezultat faptul că bărbatul este suspectat şi pentru  un alt furt, săvârşit în acelaşi imobil la data de 18.10.2001.

Bunurile sustrase au fost recuperate integral şi predate părţii vătămate, suspectul fiind reţinut pentru 24 de ore sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat.

El urmează a fi prezentat instanţei de judecată cu propunere de arestare preventivă, cercetările fiind continuate în vederea documentării întregii activităţi infracţionale.

În această dimineaţă, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova a fost sesizat prin intermediul numărului unic de urgenţă „112” cu privire la faptul că un bărbat din Ploieşti a fost agresat la ieşirea din locuinţa sa de către o persoană necunoscută.

Echipa operativă care s-a deplasat la faţa locului a stabilit că în timp ce încerca să se urce într-un taxi parcat în faţa locuinţei sale, partea vătămată a fost agresată de un bărbat necunoscut, care a încercat să-l deposedeze de geanta pe care o ţinea în mână, ameninţându-l cu un cuţit.

În apărarea persoanei vătămate a intervenit şi concubina lui, dar suspectul a continuat să-l lovească cu picioarele pe bărbat, reuşind să-i ia geanta, după care a fugit. În timpul incidentului, femeia a fost atinsă cu cuţitul în zona feţei, suferind leziuni uşoare. Un echipaj al ambulanţei, sosit la faţa locului, a acordat îngrijiri medicale celor doi, fără a fi necesară transportarea lor la spital.

Partea vătămată a declarat că în geanta sustrasă se afla suma de peste 100.000 lei, în lei şi valută.

Persoanele care pot oferi indicii care să ajute la identificarea şi depistarea suspectului

sunt rugate să contacteze de îndată cea mai apropiată unitate de poliţie sau să apeleze numărul unic de urgenţă „112”.

În urma cercetărilor efectuate, a fost realizat portretul robot al suspectului.

Semnalmentele sunt următoarele:

-         tânăr, aproximativ 25 - 30 ani ;

-         constituţie astenică, înălţime de aproximativ 1,75-1,80 m.;

-         faţă ovală;

pe cap purta o şapcă şi era îmbrăcat sport, cu o geacă şi un tricou.

Fundaţia Soros România, în parteneriat cu TVR, lansează concursul de film de scurt-metraj Open Society Shorts. Competiţia se adresează în primul rând studenţilor de la facultăţi de profil din România (regie-film, media, jurnalism etc.), dar şi autorilor amatori pasionaţi de filmul digital.

Sunt acceptate în competiţie filme documentare, de ficţiune, de animaţie, filme experimentale sau de artă de până în 20 minute. Filmele trebuie să surprindă porţiuni din România actuală, cu un focus pe problematici de interes larg pentru societate.

Cu titlu de exemplu, pot fi abordate tematici ce ţin de drepturile omului, minorităţi, mediu, sănătate, politicul în general, fenomene sociale contemporane ca migraţia etc. Sunt admise doar filmele realizate în 2010 şi după.

Competiţia are 2 secţiuni:

1. student - producţii ale studenţilor la facultăţi de profil
2. emerging - producţii independente ale autorilor români amatori interesaţi de producţia de film

Premii

Student: cel mai bun film - 500 USD brut
Emerging: cel mai bun film - 500 USD brut
Premiul Open Society Shorts 2011 - cel mai bun film al competiţiei - 500 USD brut

CONDIŢII DE PARTICIPARE

Un autor poate înscrie în competiţie maxim 2 filme.

Nu se percepe nici o taxă de înscriere a filmului în competiţie.

Filmele trebuie trimise pe dvd (preferabil în format Quicktime sau DVD), pe adresa Str. Caderea Bastiliei, nr. 33, sector 1, 010613, Bucureşti cu menţiunea ”pentru competiţia Open Society Shorts”, secţiunea (STUDENT sau EMERGING).

Deadline: Autorii pot depune filmele până la data de 20 noiembrie 2011 (inclusiv).

Juriul va fi format din profesionişti din domeniu. Componenţa juriului va fi anunţată după expirarea deadline-ului pentru aplicaţii.

Mai multe informaţii sunt disponibile pe www.soros.ro.