• Mircea Cărtărescu, Hiromi Kawakami şi Christian Kracht se numără printre scriitorii care se află pe lista „neconvenţională” a International Booker din acest an.
• Mircea Cărtărescu este primul autor român aflat pe lista lungă pentru premiu, cu romanul său „Solenoid”, tradus de Sean Cotter.
Romanul „Solenoid” scris de Mircea Cărtărescu începe cu reflecţiile zilnice ale unui profesor, înainte de a se extinde într-o relatare existenţială, suprarealistă a călătoriei naratorului prin realităţi alternative. Plasat în Bucureştiul comunist de la sfârşitul anilor '70 şi începutul anilor '80.
În luna mai a anului trecut, a câştigat premiul literar Dublin în valoare de 100.000 de euro, scrie The Guardian.
Toţi cei 13 scriitori de pe listă sunt nominalizaţi pentru prima dată, în timp ce o traducătoare, Sophie Hughes, apare pentru a cincea oară, un record, cu traducerea sa „Perfection” a lui Vincenzo Latronico.
Aceştia sunt acum în competiţie pentru premiul de 50.000 de lire sterline pentru cea mai bună carte tradusă în engleză, care va fi împărţit în mod egal între autorul şi traducătorii câştigători, relatează Digi24.ro.
Lista 2025 cuprinde cel mai mare număr de edituri independente din toate timpurile, 12 din 13 titluri provenind de la edituri independente.
Alături de limba română, o a doua limbă, kannada - vorbită de aproximativ 38 de milioane de persoane, în principal în statul Karnataka din sud-vestul Indiei - figurează, de asemenea, pentru prima dată în istoria premiului, cu volumul „Heart Lamp” de Banu Mushtaq, tradus de Deepa Bhasthi.
Scriitoarea japoneză Kawakami, cunoscută mai ales pentru romanul „Strange Weather din Tokyo”, a fost aleasă pentru romanul-in-stories Under the Eye of the Big Bird. Plasat într-un viitor în care oamenii sunt pe cale de dispariţie, vocea sa este „minunat captată de traducătoarea Asa Yoneda”, scrie James Bradley într-o recenzie pentru Guardian.
Cu 288 de pagini, cartea lui Kawakami este printre cele mai lungi de pe listă: 11 din cele 13 cărţi au sub 250 de pagini, iar opt sub 200.
Lista scurtă de şase cărţi nominalizate va fi anunţată în 8 aprilie, iar câştigătorul va fi dezvăluit în cadrul unei ceremonii care va avea loc la Tate Modern din Londra, la 20 mai.
În 2024, concursul a fost câștigat de Samantha Harvey, cu cartea „Orbital”. În 2023 Paul Lynch, cu „Prophet Song”, iar în 2022 Shehan Karunatilaka cu „The Seven Moons of Maali Almeida”.
În acest timp, în țară continuă reacțiile după respingerea lui Mircea Cărtărescu pentru a deveni membru corespondent al Academiei Române.
În articolul „Acomodarea cu mediocritatea: cu cât Mircea Cărtărescu e mai valoros peste hotare, cu atât mai înverșunat vor să-i dea o lecție în țară”, spotmedia.ro relatează: „Odată cu o nouă recunoaștere internațională a lui Mircea Cărtărescu, nominalizarea pe lista lungă a premiului Booker International a Solenoidului, gestul academicienilor români de a-l respinge pe scriitorul care face din limba română limba unei literaturi universale pare cu atât mai răuvoitor.
Ce a fost șocant în decizia Academiei Române de a-l respinge pe Mircea Cărtărescu nu stă în votul propriu-zis, ci în înverșunarea de a-l pune la punct pe scriitor, de a-l împinge pe o treaptă mai jos sau măcar de a se cățăra pe umerii lui, pentru a-i ține capul plecat. Aici este miza cazului Cărtărescu la Academie.
Resortul din spatele unor astfel de instincte, pe care le-am mai văzut puse la treabă și imediat după 1990, în cazul Andrei Șerban și tot asta a fost în joc și în cazul Hertei Muller, imediat după decernarea Nobelului pentru literatură, este resentimentul.
Gabriel Liiceanu a spus cândva, dar îl redau inexact, din memorie, că vom fi o societate liberă, sănătoasă, capabilă de bine colectiv atunci când îl vom accepta pe cel mai bun dintre noi, când ne vom bucura, adaug, și când vom căuta să ne împlinim din întâlnirea aceasta cu unul care se dovedește a fi mai bun.
Or, dacă resentimentul este cel care te alcătuiește în relația cu aceia care sunt mai buni ori care primesc o recunoaștere sinceră, spontană, atunci întâlnirea care îmbogățește nu poate să aibă loc.
De aici încolo, totul poate lua o turnură grotescă: cel mai bun trebuie înfierat, compromis, dat în vileag, trebuie să i se dea o lecție publică de umilință. Nu e suficient, așadar, să îl urăști visceral, trebuie să întorci lumii o imagine distorsionată, care să le demonstreze tuturor cum unul dintre ei se arată mai bun decât toți.
De aici până la a-i imputa lui Mircea Cărtărescu o valoare literară mică, de vreme ce nu are mai multe personaje în cărțile lui, pasul e făcut.
Și, totuși, cum e cu putință, te întrebi. În fond, vorbim despre un scriitor a cărui literatură a trecut granițele universalului, care este citită în semnificațiile ei umaniste, nu în granițele unei limbi sau ale unei culturi închise”.
Booker-ul, spre deosebire de Nobel, de pildă, recunoaște valoarea literară majoră a unei cărți, fără nicio influență a altor factori, conjuncturali. Mircea Cărtărescu este primul autor român aflat pe lista lungă pentru International Booker Prize.
Mai multe pe news.ro, spotmedia.ro
CITEȘTE ȘI: Mircea Cărtărescu nu a fost admis ca membru al Academiei Române
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
