• Timp de două luni, iubitorii de istorie au ocazia să vizioneze, în Ploiești, la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie, o expoziție impresionantă cu ceramică grecească veche de peste 2.500 de ani.
• Vasele care impresionează prin diversitatea formelor, calitatea artistică şi detaliile elaborate, din scenele pictate, surprind mituri, ritualuri dionisiace, teatru și viaţa cotidiană.
Joi, la Muzeul Județean de istorie și Arheologie Prahova, s-a deschis expoziția „Grecii de peste mări. Vase cu figuri roșii din Etruria și Magna Grecia”, o prezentare publică unică, reunită din colecțiile mai multor muzee din țară, pentru a arăta excepționalul meșteșug al ceramicii grecești de la sfârşitul secolului al VI-lea şi în prima jumătate a secolului al V-lea î. Chr., apărut în Atena.
„Avem bucuria de a prezenta la Ploiești o expoziție extraordinară, dedicată frumosului lumii antice, o expoziție în care, pentru prima dată, sunt adunate piese din mai multe colecții muzeale și de cercetare din România. Expoziția a avut un drum destul de lung înainte de a ajunge la Ploiești, fiind prezentată la Cluj Napoca, Iași, București și Suceava. Ea are scopul de a reda frumusețea unor piese deosebite care reflectă iscusința unor meșteri antici din lumea greacă - aria mediteraneeană, care, prin creațiile lor ne-au transmis peste secole imagini din viața acelor comunități, din mitologia și arta lor”, a declarat, în cadrul vernisajului, dr. Bogdan Ciupercă, șeful serviciului Arheologie din cadrul Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova.
„Este o expoziție pentru care au fost făcute niște eforturi consistente, atât financiare cât și logistice, mai ales că unele dintre piesele expuse fac parte din tezaurul național. Ceea ce vedeți este ceva extraodinar: vase făcute în urmă cu 2500-3000 de ani și nu este un lucru ușor să fie păstrate, de-a lungul timpului, în această stare foarte bună”, a precizat Mihai Dumitrache, directorul Muzeului.
Expoziția reunește, pentru prima dată, obiecte din colecțiile unor importante instituții muzeale din România: Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei CIuj Napoca, Muzeul Naţional de Antichităţi - Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Municipiului București, Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, Muzeul Tării Crişurilor Oradea, Muzeul Olteniei Craiova, Muzeul Judeţean Argeş şi Muzeul Judeţean de Istorie Arheologie Prahova, oferind o perspectivă amplă asupra evoluției ceramicii cu figuri roșii și a adaptărilor sale regionale.
„Cultura greacă influențează operele multor popoare și chiar ale tuturor europenilor, prin principiile fundamentale: prin drept, prin artă, prin drepturile omului și exemplele pot continua, iar toate aceste valori au evoluat și au creat școli. Arta, cultura, științele sunt elementele care pot cuceri fără să rănească. Am discutat cu domnul director al muzeului și cu organizatorii acestui proiect extraordinar și vă lansez public, în calitate de președinte al Comisiei de știință și tehnologie din Camera Deputaților, propunerea ca această expoziție să ajungă în Parlamentul României, astfel încât lucrurile acestea minunate să fie cunoscute la un nivel mult mai înalt, iar dacă veți fi de acord, Uniunea Elenă din România va sprijini aceste demersuri la nivel nu doar declarativ, ci și material. De asemenea, am discutat, dacă va fi cazul, ca expoziția să primească egida Ambasadei Republicii Elene, iar dacă organizatorii vor fi de acord, să ducem această expoziție și în Grecia”, a declarat deputatul Dragoș-Gabriel Zisopol, președintele Uniunii Elene din România.
Curatorul expoziției, Cristina Popescu, muzeograf la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, a subliniat importanța acestei expoziții care reflectă un studiu aparte al relației grecilor cu autohtonii în mijlocul cărora s-au așezat, de-a lungul timpului.
„Expoziția este rodul muncii unei echipe de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, de muzeografi, designeri și specialiști culturali. Ea s-a născut prin studiul vaselor grecești din muzeu, vase care au ajuns la noi date de un colecționar. Și atunci am vrut să vedem cum ajung aceste vase la noi, pe ce drum. Am avut surpriza să aflăm că mai sunt și alți colecționari care au donat muzeelor vase, persoane care au călătorit în Italia și Grecia și care au dorit să aducă cu ele amintirea acelor vremuri antice, sau au fost clienți ai caselor de licitații și au colecționat astfel de vase.
Pentru noi, ideea de bază a fost aceea de a vedea relațiile grecilor cu autohtonii în mijlocul cărora s-au așezat, după ce au plecat din locurile de baștină, din Grecia continentală, în căutare de resurse și de piețe de desfacere pentru produsele lor. Am vrut să vedem, din altă perspectivă decât aceea pe care o știam deja, relațiile grecilor cu autohtonii de la malul mării pentru că, la noi în țară, avem câteva orașe grecești întemeiate începând cu secolul VII Î.Chr, printre care Histria, apoi Tomisul și Calatisul”, a declarat Cristina Popescu.
Atmosfera vernisajului a fost animată de ansamblul „Kymata” al Uniunii Elene din România – Filiala Prahova, care a prezentat un moment de dansuri tradiționale din insula Creta. Ritmurile și energia dansurilor cretane au oferit publicului ocazia de a descoperi încă o parte din frumusețea și autenticitatea tradițiilor grecești.
Puteți urmări mai jos imagini de la vernisajul expoziției și momentele artistice oferite de ansamblul Kymata.
Publicul prezent are ocazia să admire vase de o deosebită valoare istorică și estetică. Decorate cu scene mitologice, ritualuri dionisiace, reprezentări teatrale și imagini din viața cotidiană, aceste piese ilustrează nu doar măiestria tehnică a meșterilor antici, ci și complexitatea schimburilor culturale dintre Etruria și Magna Grecia.
Iată o scurtă incursiune în universul expoziției, oferită de Actualitatea Prahoveană.
„Tehnica pictării vaselor cu figuri roșii a fost descoperită de meșterii atenieni în jurul anilor 530/520 î.Hr. Figurile erau desenate în contur, direct pe pasta vasului, detaliile erau executate cu linii subțiri, ceea ce dădea mai multă suplețe și mișcare figurilor, în timp ce pe restul vasului era aplicat un firnis negru.
La sfârșitul secolului al 6-lea și în prima jumătate a secolului al 5-lea î.Hr., vasele cu figuri roșii attice vor cunoaște exporturi semnificative în Etruria și în Magna Grecia.
De pe la jumătatea secolului al 5-lea î.Hr., în aceste regiuni, meșterii locali încep să producă vase cu figuri roșii după modelul celor ateniene. Destul de repede apar curente specifice Etruriei și Magnei Grecia, într-un domeniu nou în care nu exista o tradiție locală anterioară.
În fața dorinței și necesității de a inova, pictorii locali introduc elemente decorative diferite de modelele ateniene. Se conturau astfel cinci școli regionale de vase cu figuri roșii: școala din Apulia, școala din Lucania, școala din Campania, cea din Poseidonia-Paestum și cea din Etruria”, potrivit curatorului expoziției.
La Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, puteți vizita expoziția „Grecii de peste mări. Vase cu figuri roşii din Etruria și Magna Grecia” până pe data de 3 iunie, de marți până duminică, în intervalul orar 09.00 – 17.00.
GALERIE FOTO
CITEȘTE ȘI: Târgul de Artă Stradală de Florii: 3-5 aprilie, la Teatrul „Toma Caragiu”
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
