• În fiecare an, cu o săptămână înainte de Paște, creștin-ortodocșii sărbătoresc Floriile, sau Intrarea Domnului în Ierusalim.
• În România sunt numeroase tradiții și superstiții de Florii, o sărbătoare cu mare însemnătate mare pentru creștini.
Floriile se mai numesc și Duminica Patimilor, Duminica Floriilor a Patimilor Domnului sau Intrarea Domnului în Ierusalim. Floriile marchează şi începutul Săptămânii Patimilor, care se sfârșește odată cu sărbătoarea Învierii Domnului.
Duminica Floriilor este cea mai mare sărbătoare din Postul Mare și amintește de intrarea triumfală a Mântuitorului în cetatea Ierusalimului, a doua zi după ce L-a înviat pe Lazăr. Iisus a fost întâmpinat cu ramuri de măslin şi de finic de mii de oameni şi aclamat ca un adevărat împărat prin cuvintele: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine în numele Domnului!”. Această sărbătoare este una dintre cele mai importante din calendarul creștin-ortodox, reprezentând singura dată când Mântuitorul a acceptat să fie aclamat ca împărat.
În această zi, se ţine o Liturghie diferită de cea care se oficiază în celelalte duminici, iar credincioșii merg la biserică cu crenguțe de salcie. Acestea sunt binecuvântate de către preot în cadrum unui moment special, ținut înainte de Liturghie.
Începând cu seara de Duminica Floriilor, în toate bisericile din țară se fac slujbe speciale numite denii. Aceste slujbe au rolul de a ne aminti tuturor momentele din viața Mântuitorului, de la intrarea în Ierusalim până la Învierea Sa.
Ce să faci cu ramurile de salcie, de Florii
Salcia de Florii înlocuieşte, de fapt, ramurile de măslin şi finic, care nu se găsesc în România. Pe de altă parte, potrivit unei legende, salcia s-ar fi făcut punte peste un râu pentru Maica Domnului, ajutând-o să îşi continue drumul. Drept mulţumire, Fecioara Maria a dăruit sfinţenie salciei.
În zilele noastre, creştinii adună crenguţe de salcie pe care le duc la biserică pentru a fi sfinţite de preoţi, apoi le aşază la icoane, ca să-i păzească pe toţi cei din casă de boli.
Alţii respectă o altă tradiție de Florii: le prind la uşa de la intrare, să le protejeze locuinţa sau şi îşi încing mijlocul cu ele, fiind convinşi că astfel alungă durerile.
Ramurile de salcie aduse din biserică la florii sunt bune de dragoste, iar cei bătrâni ating cu ei pruncii și pruncele pentru a crește.
În unele zone, crenguțele de salcie sunt puse înainte de culcare sub pernă de către fetele mari, existând credinţa că astfel vor deveni mai frumoase şi se vor mărita în acel an.
În alte zone, după slujbă, ramurile de salcie sunt duse la cimitir și puse în pe morminte pentru a le aminti celor plecați dintre noi că urmează Paștele.
Se mai pun la pomii fructiferi şi la vie, ca să rodească mai mult, sau la stupi, pentru a fi binecuvântate albinele. Cei care cultivă cânepă caută să rupă ramuri de salcie cât mai lungi, ca să le crească înaltă cânepa.
Un alt obicei este cel de a lega sălciile sfințite în jurul taliei pentru a elimina durerea de mijloc și a da vigoare și putere oamenilor pentru muncile câmpului.
Floriile – Tradiții și superstiții
În primul rând, dat fiind că de Florii e dezlegare la pește, acesta nu trebuie să-ți lipsească din meniul de sărbătoare.
Nu te spăla pe cap, căci vei albi înainte de vreme. Dacă ai posibilitatea, folosește numai apă sfințită sau descântată.
Tradiția spune că acela care se împărtăşeşte de Florii are mari şanse să i se împlinească orice dorinţă îşi va pune în gând, atunci când se apropie de preot.
În Banat şi în Transilvania, fetele mari pun o oglindă şi-o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, acestea sunt luate şi pot fi folosite în descântece de dragoste şi de sănătate.
În unel zone, în ziua de Florii, se coc atâtea pâini de grâu câți membri are familia, dar pâinile variază ca formă și mărime conform vârstei celor din familie. Aceste pâini se împletesc din aluat de grâu cu grijă și se înfrumusețează cu figuri sau cruci tot din același aluat. Pâinile se vor da de pomană celor săraci pentru a fi feriți de probleme și necazuri.
Vremea de Florii, prognoza pentru Paște
În popor se crede că vremea de Florii anticipează prognoza pentru Ziua de Paște. Interpretarea diferă, însă, de la o regiune la alta. În timp ce în unele zone se spune că așa cum va fi vremea de Florii, aşa va fi şi în ziua de Paşte, în altele este pe dos: dacă de Florii este soare, atunci de Paște va ploua, iar dacă în Duminica Patimilor vremea este mohorâtă, atunci de Înviere va fi cald și însorit.
Sărbătoarea de Florii se mai numeşte şi „Nunta urzicilor”
În aceste zile înfloresc urzicile, dar fără a fi bune de mâncat, semnificând şi apropierea sfârşitului postului Paştelui. De aceea, sărbătoarea de Florii se mai numeşte şi „Nunta urzicilor”.
Sărbătoarea Floriilor, ziua numelui pentru toţi cei botezaţi după flori, are rădăcini adânci în istorie. Pe vremea romanilor, era dedicată Zeiţei Flora. Ulterior, creştinii au transformat-o în ziua de debut a pregătirilor pentru Învierea Domnului, legând-o de intrarea Domnului în Ierusalim.
Supertiții în Duminica Floriilor
Se spune, de altfel, că nu e bine să te speli pe cap de Florii, deoarece vei albi și vei încărunți prematur.
În schimb, fetele care vor să-şi întâlnească sufletul-pereche trebuie să fiarbă busuioc în apă la miezul nopţii şi să se spele pe cap cu această apă, a doua zi, pentru a avea păr frumos și strălucitor, apoi să o toarne la rădăcina unui copac înflorit, înainte de răsărit, spunând: „Cât de frumos e părul înflorit, așa de frumoasă să fiu și eu; cum se uită oamenii la un păr înflorit, așa să se uite și la mine!”.
Tradiția spune că este bine ca în ziua de Florii să se aerisească hainele, să se primenească obiectele din casă, iar fetele să-şi scoată zestrea afară în soare, pentru a-şi atrage ursitul. Acestea se scutură de praf și, în plan simbolic, de rău și de urât.
O altă superstiție ne avertizează să nu plantăm pomi în săptămâna dinaintea Floriilor, deoarece aceștia vor face numai flori, nu și fructe.
Sărbătoriții zilei de Florii. Cine își serbează numele în Duminica Floriilor
Ziua de Florii este prilej de sărbătoare pentru cei cu nume de flori, deoarece își serbează onomastica.
Conform unor date publicate de MAI, în Duminica Floriilor, aproximativ 850.000 de femei și 630.000 de bărbați își serbează onomastica, cele mai populare nume fiind Viorica și Florin. Aproximativ 145.000 de femei purtau numele de Viorica, iar alte 129.000 pe cel de Florentina. Mai mult de 91.000 de sărbătorite se numesc Florica, iar 73.000 poartă numele Camelia. Alte nume populare sunt Margareta, Lăcrămioara și Delia. Dintre bărbaţii ce îşi aniversează onomastica cu ocazia sărbătorii Floriilor, peste 336.000 poartă numele Florin, 145.000 pe cel de Viorel, iar 54.000 se numesc Florian.
CITEȘTE ȘI: Run de conștientizare în trafic, la Ploiești: Respect și atenție pe drumuri
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
