Un fel de sfârşit al poveştii. Nu-mi venea să cred, însă era acolo, amplu, vorbăreţ şi în culori. Îşi tunsese barba şi părul cărunt, altădată vâlvoi, părea curat şi oarecum pieptănat. Maniere civilizate şi demne. Nu mai era excesiv de jovial; părea imaginea seriozităţii şi gramatica folosită era cea corectă. Madre de Dios, Pablo Pablito!... Relaţia lui cu Radu Vlădeasa fusese mai strânsa decât mi-aş fi putut închipui.
P.P. a descoperit cadavrul şi a anunţat Garda Civilă .Ziariştii, demult fără treaba însă mereu la pândă, au împânzit locul. P.P. se bucura, în sfârşit, de o binemeritată atenţie. Telejurnalul local rezerva un spaţiu pentru un reportaj de fond care urmează, bineînţeles, după un scurt moment publicitar.

Primul concert din acest an al orchestrei simfonice a Filarmonicii „Paul Constantinescu” Ploieşti a fost dirijat de Maestrul ILARION IONESCU-GALAŢI. Programul a cuprins două lucrări concertante: Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră de Camille Saint-Saens şi Concertul nr. 1 pentru vioară şi orchestră de Dmitri Şostakovici.

Terorismul apare astăzi ca formă a unei atitudini războinice. Pe de altă parte, comunitatea proclamă pacea. Într-un fel sau altul adevărul este ignorat fie prin declararea răului absolut, fie prin devierea către pacifism, aşa încât conflictele ajung să fie legitimate ori sentimental ori exclusiv justiţiar. Noi credem că terorismul este o problemă ce ţine de existenţa omenească şi de aceea definirea acestuia scapă de fiecare dată disciplinelor imediate ale activităţii umane. A încerca, aşadar, să definim terorismul reprezintă mai înainte de orice adecvarea limbajului la natura problematicii terorismului.

Vineri, 30 ianuarie, de la ora 10.30, Liceul Teoretic „Grigore Tocilescu” din Mizil - sub egida Sărbătorii liceului, ediţia a III-a -, se va desfăşura Concursul Naţional de Epigrame şi Calambururi „Romeo şi Julieta la Mizil”, ediţia a II-a. Coordonator de proiect este prof. Laurenţiu Bădicioiu, de la Liceul gazdă.

Marea hoinăreală. Ştiam că până la urmă o să apară; comunitatea românească din Ibiza poate adăposti personaje mai interesante decât fufele, peştii, derbedeii, hoţii şi bunicile aduse din ţară ca să aibă grijă de copii şi să facă mâncare şi curat.

Despre morţi, decât de bine, sună un adagiu tradiţional, din ce în ce mai contestat, odată cu accelerarea schimbărilor trecerii la un alt secol, la un alt mileniu şi chiar la o altă epocă bimilenară. Contestat cu discreţie şi respect, contestat fără ostentaţie, dar contestat.

Stâlp de gând în casa noastră mare,
E Grigore-n poezie înger păzitor,
El, ce trece-n vechile tipare
Verbul românesc de viaţă dătător.

Ceva se-ntâmplă azi cu noi:
Azi lacrimile sunt gunoi. Eu mor pe cruce pentru ea,
Iar lumea hohoteşte rea.
Nici nu ştiu, iată, în chinul meu,
De-am mai trăit!
Vesteşte-L, mamă, pe Dumnezeu

Ziaristul: Eu, Poete, sunt Ziaristul. Hai să încercăm să facem o pastă... o pastă românească... Ştii, Poete, eu trăiesc în Spania; sunt român, dar am şi cetăţenie spaniolă. Ce crezi, Poete... e bine să fii român, dar cu un paşaport ce nu-ţi aparţine?

Miercuri după amiază, la Casa de Cultură a Sindicatelor, înainte de vernisajul expoziţiei elevilor de la Liceul de Artă din Ploieşti şi de începerea excepţionalului spectacol de Crăciun prezentat de elevii aceluiaşi liceu în faţa a mai bine de o mie de spectatori, a avut loc lansarea unei cărţi inedite de proză scurtă şi fotografie cu titlul "Brioşe” semnate de două eleve din clasa a zecea: Cristina Codreanu şi Irina Szellelki. Mentorul celor două tinere prozatoare este scriitorul Ioan Mihai Cochinescu, autor al celebrului roman „Ambasadorul” (distins cu Premiul Academiei Române), artist fotograf de notorietate internaţională şi profesor doctor de estetică, pian şi procesare computerizată a imaginii la Liceul de Artă din Ploieşti.