Nu termină facultatea, nu dau bacul, nu termină nici măcar gimnaziul. nimic important. Trec din clasa a patra în a cincea și le facem banchet care arată ca o nuntă. Părinții sunt defecți, nu copiii. Adulți care n-au avut jucării când erau mici. Iar acum, când sunt mari, în funcție de capacitatea neuronului din dotare, își transformă copilul de zece ani în vedetă de film. Robe, DJ, restaurant, fotograf.
Petrecerea asta nu mai e despre copil. E despre părinți. Despre orgoliu. Despre competiția bolnavă „al meu să nu fie mai prejos”. Și dacă nu intri în joc, copilul tău devine „inadaptatul ăla care nu participă”. Ăla nasol care e contra clasei. Am transformat copilăria într-un eveniment. Am pus presiune pe copii pentru niște poze care nu înseamnă nimic. Nu mai știm să fim părinți. Știm doar să organizăm evenimente „instagramabile”.
Uităm să trăim și îi transformăm și pe copiii noștri nevinovați, care toți sunt niște copiii superbi cu potential, în roboți frustrați în căutarea validării pe care o văd la părinții tembeli. Ne-am pierdut mințile și ținem neapărat să îi tâmpim și pe cei mici, care nu au nici o vină. Sebastian IGNAT - VIDEO editorial aici - https://youtu.be/RmEMbfQQPuI
